Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 6 (126), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

O carte pentru viitorime

Primit pentru publicare: 17 Iun. 2019
Autor: Prof. istorie – filizofie Elizia LEFTER, Focșani
Publicat: 20 Iun. 2019
© Elizia Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

                                                   O carte pentru viitorime

     Ca profesor de istorie, sunt atrasă de orice lucrare științifică sau literară care-și propune sinteze și fixări în stampă a ceea ce se cheamă în termeni obișnuiți timpul trecut. Specialistul în domeniul controversat al istoriei așteaptă mai întâi să se petreacă faptele și abia după aceea consemnează plusurile domeniului în care se face sinteza.

      Mai veche colaboratoare a revistei „Luceafărul”, cunosc profilul revistei, valoarea colaboratorilor și difuziunea la scară națională și universală.

      Recenta Crestomație, Anul al X-lea, 2018, Botoșani, Agata -2018, ”Analecte adunate și alese de Ion Istrate și Dorina Rodu”, completează pe coperta 4: Revista Luceafărul – cultură, educație, atitudini -. Cunoscând bine valoarea colaboratorilor, adaug fără nicio reținere, și românism. Eminescu a trăit și a scris din convingerea că românii sunt un popor binecuvântat de Dumnezeu, iar România este cu adevărat Grădina Maicii Domnului, cum ne-a reamintit Papa Francisc de curând. E oare nevoie ca străinii să ne reamintească cine suntem?

       Orice om de cultură, de pe plaiuri mioritice sau de aiurea, răsfoind Crestomația Luceafărului – 2018, de 467 de pagini, va descoperi în sutele de analecte aceeași inteligență românească, aceeași dragoste pentru pământul țării, pentru înaintași, Eminescu fiind luceafărul călăuzitor, departe de a fi depășit de contemporani.

Suntem noi românii cum suntem, dar știm să ne întoarcem mereu la obârșii, ascultând glasul duios al unui alt mare poet, Lucian Blaga: „La obârșii, la izvor/niciun drum nu se întoarce/decât sub chip de dor.” Prin întreaga activitate, inclusiv prin acestă Crestomație ca pasăre rară în peisajul cultural românesc, Revista „Luceafărul” nu continuă programul „Daciei literare”sintetizat în celebra „Introducție” a lui Mihail Kogălniceanu?

     Autorii Crestomației s-au luptat cu variantele de structură ale acestei cărți atât de generoase în teme, genuri și specii literare. O enumerare ar fi plicticoasă și inutilă. Mai eficient ar fi un test în rândul cititorilor, cu o întrebare simplă. Ce ai vrea să citești în această carte de analecte? Organizarea analectelor pe două secțiuni, Publicistică și Poezie, trebuie privită mai mult ca o necesitate editorială. Câte secțiuni trebuia să faci ca să grupezi articole pe teme istorice, evocări, pe teme civice, filologice.
     Dorina Rodu surprinde rolul pe care l-a avut revista „Luceafărul” în cei zece ani de prezență în cultura românească. Printr-un citat din George Santayana, redactorul-șef al prestigioasei publicații din spațiul eminescian al Botoșaniului și al României, reamintește că „Tradiția nu înseamnă că cei vii sunt morți, ci că morții sunt vii.”
Crestomația Revistei ”Luceafărul” se dorește o mărturie a unei generații aflate la răscruce de lumi, o epocă în care modelul clasic este asaltat agresiv de modern dus până la extreme. Cititorul modern și-a diversificat lectura, devenind coautor la identificarea provocărilor din toate domeniile culturii.
Această „carte a cărților” va intra în bibliografiile generale și speciale pentru alcătuirea sintezelor publicistice și literare.
Sute de contemporani au trecut prin paginile „Luceafărului” și s-au bucurat de găzduire și recunoaștere a valorii scrierilor publicate. Formatul de caleidoscop i-a permis revistei să toarne în paginile ei gânduri și simțire românească, respect pentru valorile tradiționale și recente, încurajări pentru tineri.
Echipa de comandă, de la începuturi până în prezent a fost mereu în jurul omului de cultură Ion Istrate, gata la orice oră să dea un sfat, să stea de vorbă cu cineva care e prins de jocul ielelor, al ideilor cum sugera nu de mult Camil Petrescu.
Ștafeta valorii s-a transmis prin ani, de la un redactor șef la altul. Onest și mândru, din respect, coordonatorul „Crestomației amintește numele unor oameni care au aderat la Declarația Fondatoare a revistei: Prof. Univ. Dr. Olimpius Istrate, Publicist și Jurist Elisabeta Roman, Prof. Diana Aghiorghiesei,  Prof. Dr. Lucia Olaru Nenati, Prof. Georgică Manole, Prof. Dr. Etnograf Angela Paveliuc Olaru, Prof. Dumitu Lavric, Ing. IT Doru Ștefănescu, Designer IT Marian Nazarovici, Ing. Ioan Burțilă, Prof. Lucian Manole și Filolog Olivian Ivaniciuc.

Directorul Revistei Luceafărul notează cu același sentiment de gratitudine numele celor care au dus greul tipăriturii, redactorii – șefi Georgică Manole (2009-2015), Dan Prodan (2016-12017), Dorina Rodu(2017-2018). Admirabilă prețuire!

Crestomația Revistei Luceafărul este un adevărat tezaur cultural, eveniment de valoare , model de românism.
Peste ani și ani, urmașii vor spune povestea acestor oameni însetați de adevăr și frumos, care, indiferent de vitregiile vremii în spațiu cultural, nu vor să renunțe, vrând ca România să fie la înălțimea idealurilor patriotice al înaintașilor. Toți, fără excepție, recunosc unanim ca unic judecător pentru strădania lor  pe marele Mihai Eminescu. Bravo! Numai laude !

În loc de concluzii: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!/ Încet gândită, gingaș cumpănită (Tudor Arghezi –„Ex Libris”).