Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

O nouă carte a acad.prof.univ.dr. Ștefania Kory Calomfirescu
CERCETĂRI ȘI CONTRIBUȚII ÎN TULBURĂRILE NEUROPSIHOLOGICE DIN INFARCTUL CEREBRAL

Primit pentru publicare: 08 Febr. 2020
Autor: Alexandru Florin ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români, membru corespondent al Academiei Americană Română
Publicat: 10 Febr. 2020
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

O nouă carte a acad.prof.univ.dr. Ștefania Kory Calomfirescu
CERCETĂRI ȘI CONTRIBUȚII ÎN TULBURĂRILE NEUROPSIHOLOGICE DIN INFARCTUL CEREBRAL

Pentru a scrie despre apariția unei noi cărți a doamnei academician prof.univ.dr. Ștefania Kory Calomfirescu  mă simt obligat să mă întorc în istoria formării personalității acestui Om dăruit oamenilor. A absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (1961). A obținut în 1974 titlul de doctor în medicină, specialitatea Neurologie, cu teza Edemul cerebral acut în accidentele vasculare cerebrale de tip tromboembolic și hemoragic (fiziopatologia simptomelor, diagnostic și tratament).

După terminarea facultății a fost repartizată ca medic generalist în comuna Bălan (județul Sălaj). Aici a refăcut dispensarul, a înființat cabinete de consultații pentru copii și adulți, sală de nașteri, o farmacie și un mic laborator pentru analizele sumare. În 1966 a fost angajată ca medic secundar, în urgențe medico-chirurgicale, la stația de salvare, și, din 1969, la Clinica de Neurologie din Cluj, unde a activat până în 1986 când s-a transferat la Spitalul Clinic de Recuperare, deschizând aici Secția de Neurologie.

De-alungul timpului doamna academician a depus o nețărmurită activitate științifică în timpul când deține adiferite funcții în mediul specialității dânsei. În timp ce deținea funcția de Șef al Clinicii de Neurologie din 1992, a urmat și o carieră universitară, parcurgând toate gradele didactice până la cel de profesor universitar, obținut în 1996. A publicat 27 de lucrări de specialitate și peste 550 de studii și articole științifice, printre care Edemul cerebral acut în infarctul și hemoragia cerebrală (1982), Tulburări de limbaj în accidentele vasculare cerebrale (1989), Drum spinos. Un început în profesia medicală (2001), Amintiri despre profesorul Crișan Mircioiu (2010), Curs de Neurologie pentru studenții Secției de Kinetoterapie a Facultății de Educație Fizică și Sport (2010), Profesorul Florea Marin și Școala de Medicină și Farmacie Clujeană (2011), Academicieni ai neurologiei românești (2011), Despre marele profesor Iuliu Hațieganu (2016) etc.

Posesoare a două certificate de inovator în recuperarea tulburărilor de limbaj, Ștefania Calomfirescu-Kory este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În prezent este profesor consultant și conducător de doctorate.

Datorită personalității sale, doamna academician Ștefania Kory Calomfirescu a fost primită în multe organizații profesionale interne și internaționale, printre care: Organizația Internațională de Cercetare a Creierului,,Comitetul European de cercetare și tratament al sclerozei multiple,Federația Europeană de Neurologie, Academia Oamenilor de Știință din România,,Asociația Publiciștilor Americani, Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România,Liga Scriitorilor din România și Uniuniunii Mondiale a Scriitorilor Medici,Centrul Biografic Internațional, Cambridge, Consiliul Director al Universității Cambridge,redactor-șef al publicației „Neurologica Transilnaviae”, și în multe alte organizații.

Ca recompense a muncii sale de-o viață în domeniul cercetării științifice și a aplicării acestor cercetări în mediul spitalicesc  a primit numeroase dinsticții, printre care: Medalia de aur a Mileniului din partea Universitatii Cambridge (2001), Diploma de excelență pentru întreaga activitate profesională și stiințifică, din partea Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca (2003),Medalia comemorativă „Gheorghe Marinescu”, din partea Academiei Române (2006), Medalia Facultății de Educație Fizică și Sport a Universității „Babeș-Bolyai”, la împlinirea a 50 de ani de la înființare (2010), Titlul de „Senior al cetății”, din partea Primariei Cluj-Napoca (2011), Diploma „Virtutea Literară” din partea Ligii Scriitorilor din România și Premiul Ligii Scriitorilor din România (2014), Diploma de Excelență pentru Neurologie din partea Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (2015), Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca (2015) etc. A fost prezentată în volumele: George Marcu, Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017, George Marcu, Personalități feminine contemporane din România, Editura Meronia, București, 2013 etc. De-alungul vieții a publicat numeroase cărți de specialitate, dar și de istorie a medicinii, fiind un nume de primă mărime în istoriografia medicinei clujene și naționale.Voi enumera doar câteva titlu de cărți semnate de doamna academician, pentru a vă face o imagine completă a personalității sale: Ștefania Kory Calomfirescu –Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. Promotor al școlii românești de neurologie și de geronto-geriatrie, Actualități în accidentele vasculare cerebrale. De vorbă cu academicianul Constantin Popa, Cercetări și contribuții în afazia din accidentele vasculare cerebrale, Cercetări și contribuții în tulburările neuropsihologice din infarctul cerebral, Despre Academicianul Profesor Dr. Constantin Popa, Despre profesorul Dr. Docent Dumitru Dumitrașcu și evoluția școlii de gastroenterologie clujeană, Despre savantul Gheorghe Marinescu și colaboratorii săi, Drum spinos. Un început în profesia medicală Kinetoterapia pacienților în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale, Kinetoterapia pacienților în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale, Mari profesori ai medicinei clujene, Mari profesori din generația de aur a școlii medicale clujene, Moartea cerebrală și transplantul de organe, O viață pentru medicină și beletristică medicală, Profesorul Dr. Doc. Crișan Mircioiu, Profesorul Dr. Doc. Crișan Mircioiu și promoția 1961 a școlii medicale clujene, Profesorul Dr. Victor Papilian. Întemeitor al anatomiei clujene și al primei societăți de antropologie din România, Școala de neurologie în medicina clujeană. 1957-2003, Școala strălucită de neurologie românească a savantului Gheorghe Marinescu, și multe alte lucrări.

De curând a apărut o nouă carte a distinsei academician Ștefania Kory Calomfirescu, intitulată “Cercetări și contribuții în tulburările neuropshiologice din infarctul cerebral “, volum ce a văzut lumina tiparului la Editura “Ecou Transilvan “, Cluj-Napoca, 2019, având o prefață de  prof. univ. dr.Adela Maria Moș. Cartea am primit-o cu următorul autograpf: “Domnului Președinte Al.Florin Țene, cu stimă, multă recunoștiință și mult drag, ss Autoarea, 24 ian.2020”.

Cartea este structurată în 9 capitole, acestea fiind studii despre: Afazia, Disartria, Disfonia, Disfazia, Agnozia, Apraxia, Agrafia, Acalculia, Alexia, Dislexia, Amuzia și Bibliografia, foarte bogată, ce denotă că autoarea a studiat lucrări din aceste domenii publicate pe mapamond și în țară de-alungul vremii.

În Prefața lucrării doamna  prof.univ. dr. Adela Maria Moș ne lămurește în chitesență,( luată ca: în filosofia scolastică, substanță eterată, considerată al cincilea și cel mai subtil element, extrasă din corpul care o conținea și despărțită de celelalte patru elemente, mai puțin fine, sau ca  element esențial din ceva, precum elementul cel mai ales, cel mai subtil Cf lamură, miez, floare., sau (Pex) Tip.) despre bolile examinate de autoare în această carte.

Fiind o carte de specialitate, mă rezum la a cita un text, de pe ultima copertă, a autoarei, ca esență a ideilor ce se desprind din acest amplu studiu:”Examinarea clinică a unui pacient afazic trebuie să înceapă cu anamnezia, care pe lângă datele generale este necesar să precizeze unele aspect specifice (preferința manuală, limba maternă, limbi străine cunoscute, gradul de școlarizare, profesia, regiunea natală sau cea în care pacientul a trait o perioadă lungă de timp), după care trebuie să se cerceteze vorbirea spontană narativă, vorbirea provocată ( interpretativeă), vorbirea repetată, vorbirea automată, denumirea, examinarea elementară a  fincției verbale receptive, examinarea ordinelor verbale, examenul Token text, examinarea grafiei spontan narrative, grafia dictate, grafia copiată, lexia receptive, examinarea ordinelor scrise și lexia expresivă.(… ) De recuperare oricărui pacient afazic depinde calitatea vieții sale. De aceea,“afaziologiea este știință, artă și umanism!”

Dezbaterea asupra acestui aspect crucial ne-a condus, în cele din urmă, la necesitatea schimbării cadrului conceptual al ştiinţelor cognitive. Această concluzie ni s-a impus ca necesară, în principal, dat fiind că perspectivele deschise de „paradigma cognitivă‖ s-au dovedit mult prea largi, în ambiţia lor de a realiza „ştiinţa totală‖ ca o „unificare‖ sau, mai precis, o integrare a ştiinţelor culturii în cadrul epistemologic al ştiinţelor naturii și medicinii. Impunerea cadrului conceptual al lingvisticii integrale, drept bază a integrării ştiinţelor umaniste, a făcut obligatorie o prezentare a premiselor epistemologice ale cercetării. Pe această cale se determină „funcţia semnificativă‖ a limbajului (obiectul autentic al lingvisticii ca „ştiinţă a culturii‖) drept constitutivă şi fundamentală pentru activitatea minţii umane.

Cartea doamnei academician Ștefania Kory Calomfirescu este încă o dovadă că marea personalitate a autoarei se înscrie în Istoria medicinii mondiale, dar  și ca istoriograf specializat în istoria mediciinii naționale.