Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

O retrospectivă asupra genealogiei familiei poetului Eminescu ( I)

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 2 (122), februarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

O retrospectivă asupra genealogiei familiei poetului Eminescu ( I)

Primit pentru publicare: o1 Febr. 2019
Autor: Al. Florin ȚENE, Președintele National al Ligii Scriitorilor Români,Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
Publicat: 02 Febr. 2019

© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

 

 Motto:
“Ce suflet trist mi-au dăruit
 Părinţii din părinţi
De-au încăput numai în el
Atâtea suferinţi“
              Ce suflet trist de M.Eminescu

 

Poetul Mihai Eminescu s-a născut în familia Eminovici (se pare că adevăratul nume al tatălui a fost Iminovici ). Părinţii erau Gheorghe şi Raluca, după comunicarea făcută de căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, ziarului “Fântâna Blanduziei “, Gheorghe Eminovici, tatăl, ar fi nepot de fiu al unui invalid ofiţer de cavalerie din armata lui Carol XII-lea regale Suediei, care scăpând din catastrofa de la Pultava, se stabileşte  în oraşul Suceava din Bucovina, pe lângă familia baronului Mustaţă. Această informaţie  nu este plauzibilă, însă, Raluca, mama poetului, povestea copiilor, cum relata căpitanul Eminescu, că tatăl lor ar fi de origine ruteană. (Rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de Munții Carpați. Teritoriul de baștină, cunoscut și sub denumirea de Rusia Subcarpatică, se întinde în părtile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: ruși carpatini, rusini, rusini carpatini, rusini ucraineni, ruteni, ruteni transcarpatini.

Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramura slavilor, desprinsă din marele trunchi indo-european. Există o teorie care susține că rutenii sunt urmași ai unor populații celtice slavizate. Astfel în Evul Mediu, ei ar fi fost slavizați păstrându-și denumirea etnică de ruteni, la care se adaugă și cea de rusini. Explicația este prezentată de Paul Robert Magocsi în Encyclopedia of Rusyn History and Culture, care arată că primul termen, rutean, este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi, definind o populație distinctă slavă locuind în Regiunea transcarpatică.

Sunt pomeniți de Caesar în Comentario de bello Gallico, ca trib celtic așezat în Gallia Narbonensis. Afirmația sa este confirmată în antichitate de Pliniu cel Bătrân. )

Numele tatălui  se descifrează la propria iscălitură cu slove chirilice aşezată în josul actului de naştere şi botez al poetului şi din decretul domnesc prin care i s-a dat rangul de căminar. Moşierul Balş în corespondenţa cu acesta îi spunea Eminovici. Lumea îl numeau Ghiorghieş Eminovici, cu accentual pe litera o.

În actul de vânzare a casei şi pământului din Ipoteşti, din 1878, către Cr. Marinovici se iscăleşte Gh. Eminovici, cu litere latine.

Asupra naşterii poetului Eminescu, părerile istoricilor literari au fost şi sunt contradictori.În ediţia de lux a poeziilor lui Eminescu, din anul 1887, apărută sub îngrijirea lui T.L.Maiorescu la editura librăriei Socec, în notiţa biografică a poetului, specifică faptul că Eminescu s-a născut pe 20 Decembrie în 1849, în satul Ipoteşti, lângă Botoşani.Maiorescu s-a folosit de această data fiindcă însuşi Eminescu a însemnat această data într-un registru, pe care îl avea Iacob Negruzzi, în care membrii societăţii literare “Junimea “ şi-au înscris data  şi locul naşterii lor. N.Giurescu, un fost elev al lui Maiorescu, face o călătorie la Ipotești în anul 1892 și vorbind cu oamenii satului se convinge să Eminescu s-a născut în acel sat și nu la Botoșani cum susțineau unii istorici literari. N. Giurescu,cum a primit o scrisoare din partea călugăriței Agapia Gherghel, starița schitului Agafton, unde trăia o mătușe a poetului, Feronia Iurașcu, prin care îi face cunoscut că maica Feronia i-a spus că Eminescu s-ar fi născut la Botoșani, că a fost ea însăși de față la botezul viitorului poet, oficiat de preotul Dimitrie de la Uspenia.Imediat de cum a primit scrisoarea acesta s-a dus la biserica Uspenia și împreună cu preotul Dimitrie au cercetat mitricile bisericii și au găsit în mitrica partea I de naștere și botezuri, următoarele rânduri: “Născut la 15 Ghenarie 1850 din părinții Gheorghe Eminovici, proprietar,  și soția sa Ralu, născută Vasile Iurașcu, care primi botezul în 21 Ghenarie, s-a numit Mihail, având naș pe dumnealui stolnicul Iurașcu“.

Maiorescu primind informația de la Giurescu a revenit asupra convingeri sale privind data nașteri poetului.

Despre acest eveniment a scris Corneliu Botez în articolul”Unde s-a născut poetul Eminescu “, publicându-l în “Ateneu “,din Botoșani, în februarie 1904.Acesta a fost un număr festiv dedicat Poetului. Această dată este confirmată și de Vasile Iurașcu, stolnic, bunicul lui Eminescu din partea mamei, care în timpul nașterii a stat în casa acestuia, care l-a și botezat.

Atitudinea lui Eminescu, de mai târziu, presupunând că cei care vor scrie despre el nu-și vor bate capul ca să cerceteze cum a fost. Idee pe care o transpune în Scrisoarea I:
 “Și când propria-ți viață n-o știi singur pe de rost,
Or să-și bată alții capul ca să afle cum a fost ?“

                                                                                                                             



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.585 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5