O SĂPTĂMÂNĂ PLINĂ
Mihai Maxim
_________

Miercuri 8 noiembrie Centrul de studii ruse si sovietice “Florin Constantiniu”  din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului împreună cu Departamentul de Filologie Rusă de la Facultatea de Limbi Străine a organizat în Sala de consiliu a facultății o sesiune de comunicări științifice cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la Blocada Leningradului. Referenții, cadre universitare, îndrumați de prof.univ. dr. Antoaneta Olteanu, și cercetători ai Centrului de studii, coordonat de prof.dr. Vasile Buga, au prezentat studii, date concrete și imagini de la fața locului, citând mărturii din volumele de memorialistică ale unor scriitori supraviețuitori ai microgenocidului. În anii cât m-am aflat la Moscova, am fost de câteva ori cu delegații din țară la Cimitirul Piscariovskoe și acum am împărtășit celor prezenți  impresiile zguduitoare provocate de întoarcerea în timp  la acest loc lugubru. Am citit apoi  un fragment din romanul meu ”Fereastră spre altădată” în care un supraviețuitor al blocadei vorbește în cunoștință de cauză  despre viața din infern. În urma blocării totale a “Capitalei sovietice a Nordului ”, timp de 872 de zile aici au murit de foame și de frig  650.000 de leningrădeni. Tot autorii acestor crime odioase  au ucis prin gazare sute de mii de oameni nevinovați  la Lidice, Auschwitz și Maidanek și istoria i-a pedepsit  Orice pierdere umană este  dureroasa, și acum, când mass media e copleșita de  victimele  celor două războaie care se duc in jurul nostru, ba oricând poate izbucni  și un al treilea, ar trebui să nu ne mai impresioneze nimic. Si totuși, imaginile cu ororile petrecute atunci  ne-au oripilat. Și ne-au îndemnat să luam atitudine prin orice mijloace pentru ca asemenea fapte să nu se mai repete. Iar noi, jurnaliștii,  nu avem la îndemână decât arma scrisului ca să le demascăm și să  îndemnăm la rațiune. Pentru  după masa aceleiași zile am avut o invitație de la Fundația Europeană Titulescu la lansarea volumului domnului profesor doctor Adrian Năstase ”DREPTURILE PERSOANELOR APARȚINÂND MINORITĂȚILOR NAȚIONALE”. Reglementări în dreptul românesc (1918-1947), apărut la  ed. Karina, Deva, 2023. Casa Titulescu mi s-a părut acum mai impunătoare, iar interiorul, chiar cum am pășit pe scara pe care urcase cîndva titanul diplomației românești, mai elegant. Probabil nu aș fi fost surprins dacă  aș fi găsit în salon domni în frac și doamne cu rochie lungă. La mezanin, unde directorul Fundației, domnul ambasador Dumitru Preda, de regulă își întîmpină pe palier oaspeții, acum  se fotografia lîngă bustul lui Nicolae Titulescu cu invitații speciali Sebastian Rara, directorul Bibliotecii județene ”Ovid Densușianu” din Deva, și cu dr. Florian Banu, istoric de notorietate. În salon se aflau deja un un alt invitat de onoare, prof.dr. Ioan Scurtu, ambasadorii Traian Chebeleu și Nicolae Mareș, prof.dr. Vasile Buga de la INST, diplomați, scriitori, jurnaliști ș.a.  În alocuțiunile lor – adevărate prelegeri universitare, moderatorul prof.dr. Dumitru Preda,  autorul și  invitații speciali au tratat  în mod științific, cu trimiteri la momente, documente și surse istorice,  problema spinoasă și mereu actuală  a naționalităților. Volumul  lansat va rămâne ca o lucrare de referință în istoria dreptului românesc. Experiența acumulată ca ministru de externe, președinte al Camerei Deputaților, prim-ministru și profesor universitar, ca autor a zeci de tratate de drept ne îndreptățește să afirmăm că numai o personalitate de o asemenea anvergură putea să scrie această carte.  După Marea Unire  legiuitorii României Mari, ai cărei noi cetățeni au suferit timp de secole de lipsa oricăror drepturi cetățenești, au fost preocupați constant de crearea unui cadru legislativ, același pentru toți membrii societății. Această preocupare este urmărită de autor cu ochiul specialistului pe perioada a trei decenii de istorie zbuciumată a României. În cele peste trei decenii care au trecut s-a realizat un amplu proces obiectiv de perfectionare a cadrului legislativ de protecție a drepturilor omului, inclusiv a persoanelor aparținînd minorităților nționale. Prin H.G. nr.881/9 decembrie 1998, ziua de 18 decembrie a fost declarată ZIUA MINORITĂȚILOR  NAȚIONALE  (…)  Identitatea națională ne-o păstrăm și ne-o afirmăm printr-o operă de construcție politică și instituțională care să răspundă intereselor poporului nostru și care să-i asigure un viitor european. (Adrian Năstase). Și pentru că toamna bobocilor din literatură este în toi,  în zilele 8-10 ale lui Brumar,  un vechi și prestigios focar de cultură din București, Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor de Interne, și-a serbat treizeci de ani de existență. În acest context  s-a desfășurat a XXV-a ediție a Salonului de carte juridică, polițistă și civică a M.A.I. S-a organizat o expoziție  de cărti tematice, s-au ținut prelegeri și au avut loc lansări de carte. La festivități au fost prezenți ministrul de interne Cătălin Predoiu, care a rostit un cuvînt de deschidere,  și alte cadre de conducere, personalul care își desfășoară activitatea în Centru, angajați ai unităților Ministerului, dar și invitați – oameni de cultură, membri ai Uniunii Scriitorilor și ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, personalități marcante ale vieții sociale a Capitalei. Dintre aceștia se cuvine a fi menționat veteranul de război generalul centenar Radu Theodoru, care ne-a încântat tinerețea cu cărțile sale. La prezentările  de carte au participat critici literari și scriitori care au oferit iubitorilor  de lectură volume de literature adevărată. Manifestările s-au desfășurat sub patronajul domnului general de brigadă (rtg) Nicolae Rotaru, președinte de onoare al Salonului, care prin activitatea de o viață pusă în slujba cărții, a cuvântului scris, a organizat și a condus biblioteca Centrului, a editat reviste de profil ale Ministerului Afacerilor  Interne, iar ca profesor universitar doctor a împărtășit din știința sa generațiilor de viitori ofițeri de poliție. Și, nu în ultimul rând, este un scriitor prolific, un fenomen în literature beletristică, prezentând la Salon  ultimele  șapte cărți din cele 140 (o sută patruzeci!)  scrise de el. Pentru această bravură în slujba Măriei sale Cititorul,  domnul general-scriitor ar merita un loc de frunte în Cartea Recordurilor. Respectul confraților a fost confirmat prin acordarea unei  Diplome de Excelență din partea Centrului Cultural și prin prezența a numeroși   prieteni care au vorbit despre septuagenarul scriitor și despre cărțile sale: colegul nostru de pagină la ”Flacăra lui Adrian Păunescu” Dorel Vidrașcu, care a fost și moderatorul tuturor lansărilor, scriitorii  Petre Crăciun, Valentin Uban, Marian Nencescu, Anton Gagiu, Cătălin Pilly și Geo Călugăru. Cărțile au apărut la prestigioasa editură ”Fast Editing” a prolificei și talentatei scriitoare Eugenia Duță. Tot la Salonul de carte și-au mai prezentat cărți scriitorii Gabriela Stanciu Păsărin (Sub lună plină; Teo, Dora și Teodora; Din oglinda gândului; Rămas viu visat);  Eugenia Duță (Ion I. Brătianu. Între zâmbet, premoniție și atitudine);  Geo Călugăru (Teatrul este viața mea.Interviuri imaginare cu Radu Beligan; Din stejar, stejar răsare);  Mihai Maxim (Jocul cu focul); Elis Râpeanu (Din oglinda gândului) ș.a. În ultima zi a Salonului s-au mai lansat  cărți de către editurile ”Detectiv literar” și  ”Hoffman”. După cum vedem, la români mai există încă preocupare și prețuire  pentru cuvântul scris. Și suntem convinși că Târgul de carte GAUDEAMUS, care se va desfășura în perioada 22-26 noiembrie, ne va confirma așteptările.