O vizita neașteptată

Tu ce cauți aici? Te miri că te-am recunoscut? Păi, după cum arăți, nu mai ai nevoie de nicio carte de vizită! Deci, ce cauți aici neinvitat, musiu Pesimism?
…
A, îți încerci norocul? Si de ce crezi că m-ar interesa ce ai de spus?
…
Da știi că ești optimist? ( deși cuvântul ăsta nu ți se potrivește nicicum.) Speri deci să mai faci o victimă. Hai să vedem care pe care!
…
Și ce-i cu asta? Crezi că dacă sunt obligată să stau în casă e un motiv să dau mâna cu tine? Apartamentul meu, așa micuț cum e, poate deveni un mic univers în care se poate trăi cu puțină bunăvoință și voință din partea mea.
…
De ce ți-aș da crezare? Frica e un motiv de îngrijorare, dar de aici până la a te lua tovarăș de drum, e cale lungă! Și crede-mă, nu-mi inspiri încredere !
…
Ha! Ha! Ha! Te crezi amuzant, dar stai să vezi cum îți dispare treptat buna dispoziție! E drept că n-am mai cântat la vioară de ceva vreme și o țineam mai mult ca amintire. Chiar dacă nu sunt un Tomescu sau Ferras, poate fi o activitate care să-mi pună mintea și abilitățile în funcțiune.
…
Nu zău! De parcă tu ai ști ce înseamnă a cânta! Îmi închipui cum ar fi o melodie compusă de tine: o îngrămădeală de disonanțe care zgârie auzul.
…
A! văd că nu-ți place! Te zbârlești și bine faci! Sunt melodii pe care le fredonez cu plăcere și mă fac să mă simt bine.
…
Când nu-ți convine schimbi subiectul? Da, e un album cu călătoriile pe care le-am făcut, amintiri frumoase…
…
Ai dreptate, acum a trebuit să renunț, dar dacă speri să-mi aduci regretul pe cap, poți să aștepți mult și bine. Călătoriile pe care le fac acum nu mi le poți interzice nici tu, nici vreo ordonanță.
…
Exact! Te uiți la colecția mea de DVD-uri care mă poartă din Canada în Malta sau din Portugalia în Filipine.
…
Așa-i că nu-ți place? Da’ ce credeai că stau să-mi plâng de milă? Ei! Fii atent că ai să-ți rupi gatul! Nu că mi-ar părea rău, dar nu vreau să mori în casă la mine. Vreau să am satisfacția să-ți văd eșecul cât mai mult timp de acum încolo. Alea-s aparate, stimabile! Aparate pentru condiția mea fizică.
…
La ce te uiți? N-ai mai văzut mâini murdare de pământ? E aprilie, daca încă n-ai observat și semințele trebuie puse în jardiniere, pe balcon. E mica mea grădina cu flori care cere atenție si îndemânare. Dar ce te pricepi tu la culori! Ale tale sunt triste, terne si deprimante. Tu nu știi sa te bucuri.
…
Ești culmea! Tu n-ai auzit de prieteni, de telefon, de Internet, de comunicare? Poți să stai singur, fără să te simți singur. Depinde numai de tine.
…
Las-o baltă, nu te mai chinui. Renunță! Atâta vreme cât pot vedea un răsărit de soare, admira un apus liniștit, simți mirosul ploii, auzi graurii în concert sau vrăbiile în disputele lor nesfârșite, proasta dispoziție se topește într-un zâmbet.
…
Asta sună a amenințare, dar ai să te miri câte resurse poate avea un om. Poate că ai câștigat ceva teren, numai că există bătălie și război. Poate că pe prima ai șanse să o câștigi, dar al doilea se va solda cu victoria noastră
…
Observ ca ții cu tot dinadinsul să mă enervezi. Ce nu ți-e clar? Tu și cu mine nu facem casă bună. Cred că m-ai plictisit destul. Ia-ți tălpășița, ascunde-te pe undeva și să ieși când ți-oi spune eu, adică NICIODATA!