Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

PANDELICA RADEŞ – MODEL DE ATITUDINE CIVICĂ PENTRU SEMENI

PANDELICA  RADEŞ – MODEL  DE  ATITUDINE  CIVICĂ  PENTRU  SEMENI

Maria Bulat SaharneanuMaria  BULAT – SĂHĂREANU
                                 Redactor şef  „VOCEA  BASARABIEI”, Chişinău

          

 Am trăit o adevărată revelaţie când prietenii din Chişinău ai  poetei Pandelica Radeş i-au îndreptat paşii către postul de radio „Vocea Basarabiei”. Zicea domnia sa că a găsit anume ceea ce căuta, făcându-ne să fim mândri de claritatea cărţii de identitate a instituţiei noastre. A venit să-şi lanseze cartea de poezii „Golgota neamului românesc” la Liceul Teoretic „Ginta Latină” din Chişinău, înfrăţit prin strădania mai multor profesori de pe ambele maluri ale Prutului cu Liceul Naţional de Arte „Octav Băncilă” din Iaşi. Cu această ocazie, ce nu putea să scape unei românce adevărate, care, graţie vicisitudinilor istoriei, a cunoscut dorul de neam, a şi poposit la Chişinău, în acest fel întâmplându-se şi întâlnirea noastră.

                La momentul când  urma să realizăm înregistrarea pentru emisiunea „Interviuri pentru seri de duminică”, în cadrul căreia sunt invitate de regulă personalităţi, din experienţa de viaţă a cărora radioascultătorii noştri au de învăţat, nu cunoscusem nimic despre poeta Pandelica Radeş PANDELICA RADESdin Iaşi şi iniţial am avut o strângere de inimă când am aflat că trebuie să vorbim despre patriotism – tema centrală a  cărţilor de poezie semnate de domnia sa, dar o temă mult compromisă azi, luată în derâdere de cui nu i-i lene s-o facă… şi nu aş fi suportat să adăugăm la această regretabilă stare de lucruri. Îngrijorarea mea s-a spulberat imediat ce  doamna Pandelica Radeş, Airinei după tată, a prins a vorbi firesc, cu multă demnitate şi dexteritate despre acest sentiment, întărindu-mi părerea că poezia patriotică, cel puţin pentru noi, românii, nu şi-a pierdut rostul nici în ziua de azi, mai ales când Prutul mai este graniţă între noi.

                De atunci, radioascultătorii noştri cer în repetate rânduri  să punem în reluare emisiunea pe post, fiindcă potrivit opiniei lor, poezia doamnei Pandelica Radeş întregeşte firea şi neamul, sensibilizează inimi împietrite de uitare şi dă alarma, sfidând nedreptăţile, care nefiind deranjate de conştiinţă şi de  cuvânt, riscă să dureze la nesfârşit. Astfel, în orice rând din poeziile ei învie istoria şi, odată cu ea, faptele glorioase ale înaintaşilor, care au ştiut să ne ţină grămăjoară, să fim un gând şi o inimă, un neam şi o ţară, îndemnându-ne cu drag şi fermitate să ne ridicăm la înălţimea lor.

                Aprecierile basarabenilor nu ţine doar de mesajul poeziei sale, care pică precum un balsam peste destinele lor marcate de înstrăinare, ci şi de faptele-i de caritate din care au gustat, fie prin intermediul unei cărţi de poezie cu numele ei, fie printr-un acatist al diferitor sfinte şi sfinţi, trimise cu sutele pentru fraţii de peste Prut, fiindcă, precum spunea în interviu, Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa sunt durerea cea mare, rana netămăduită a neamului românesc. Şi ea, Pandelica Radeş din Iaşi, încearcă să pună oblogeli din cuvinte şi din fapte pe ea, nădăjduind la bună şi grabnică însănătoşire, şi deasupra la toate – la neuitare, memoria fiind, din propriile convingeri, valoarea de căpătâi a unei naţiuni.

                Ori, anume în memoria tatălui său, Pintilie Airinei, născut în virtutea destinului în Herţa, furată şi urgisită la fel, ca Basarabia şi Bucovina, de către neprietenii din răsărit, şi-a pus sufletul la  rostul cuvântului şi a faptelor bune asigurându-şi locul în lumea oamenilor de bine ai neamului românesc.

                Un om de bine s-a dovedit a fi  şi graţie prestanţei sale în emisiunea postului de radio „Vocea Basarabiei”, potrivindu-se perfect moto-ului acesteia – „Cuvintele te învaţă. Exemplele te pun în mişcare”- şi devenind pe bună dreptate model de atitudine civică pentru semenii ei.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5