Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

PAPA FRANCISC ŞI EMINESCU

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 6 (126), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

PAPA FRANCISC ŞI EMINESCU

Primit pentru publicare: 03 Iun. 2019
Autor: Nicolae IOSUB, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 03 Iun. 2019
© Nicolae Iosub, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


PAPA FRANCISC ŞI EMINESCU

     Timp de trei zile (31 mai- 2 iunie 2019), la 20 de ani de vizita Papei Ioan Paul al II-lea, s-a desfăşurat vizita istorică a Sanctităţii Sale Papa Francisc, vizită ce a cuprins cele trei provincii istorice ale ţării noastre – Muntenia, Moldova şi Transilvania. Papa Francisc a venit să viziteze România, o ţară majoritar ortodoxă, numită ,,Grădina Maicii Domnului”, în care vieţuiesc mai multe minorităţi etnice şi religioase, cu o componentă catolică importantă.

Dacă urmărim traseul vizitei Papei în România – Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj -, putem observa că cele patru localităţi unite prin linii drepte, formează o cruce, simbolul creştinismului în România şi în lume.

Pe 1 iunie, de Ziua Copilului, Papa Francisc a vizitat capitala istorică, spirituală şi culturală a Moldovei, oraşul Iaşi, cu vechi tradiţii creştine şi cu monumente de o mare frumuseţe şi însemnătate: Biserica Trei Ierarhi, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala Mitropolitană, Palatul Culturii şi multe altele.

Scopul vizitei Papei Francisc la Iaşi a fost una religioasă şi socială, Sanctitatea sa întâlnindu-se, în incinta Catedralei greco-catolice Sf. Maria Regina, cu 800 de persoane bolnave, persoane cu disabilităţi, cu bătrâni, pe care Papa i-a mângâiat şi i-a încurajat să aibă încredere în Fecioara Maria şi Iisus Hristos şi i-a îndemnat pe creştini să-i ajute pe cei săraci şi aflaţi în nevoie. Instituţia familiei a fost o altă temă despre care Sanctitatea sa a vorbit, a încurajat întărirea familiei, creşterea şi educarea copiilor, bucuria celor bătrâni. Papa Francisc a mărturisit, la întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile desfăşurată în Piaţa Palatului Culturii din Iaşi, că simte, alături de cei prezenţi, căldura de a fi în familie: ,, Aici, împreună cu voi, se simte căldura de a fi în familie, înconjuraţi de cei mici şi de cei mari. Este uşor, văzându-vă şi auzindu-vă, să te simţi acasă. Papa se simte acasă între voi. Vă mulţumesc”.

Mesajul Sanctităţii Sale Papa Francisc a fost unul de unitate, îndemnându-ne: ,,să deschideţi drumuri pentru a merge împreună şi pentru a duce mai departe acel vis care este profeţia: fără iubire şi fără Dumnezeu nici un om nu poate trăi pe pământ. De aici, astăzi, pot să mai pornească alte noi drumuri de viitor spre Europa şi spre multe alte locuri din lume. Pelerini ai secolului XXI, capabili de o nouă imaginaţie a legăturilor care ne unesc”.

În cuvântul său, Papa Francisc, a vorbit despre tradiţiile creştine ale Moldovei şi a adus în atenţia numerosului public, versurile poetului Mihai Eminescu, din poezia ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”!- Fiii tăi trăiască numai în frăţie/ Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,” spunând: „ Toţi înflorim când ne simţim iubiţi. Pentru că iubirea prinde rădăcini şi ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viaţa celorlalţi. Aşa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru naţional, care îi dorea dulcii sale Românii: „fiii tăi trăiască numai în frăţie ca a nopţii stele”. Eminescu era unul mare; unul care a crescut. Se simţea matur, şi nu numai. Se simţea fratern şi de aceea a dorit ca România, ca toţi românii să fie fraţi precum stelele nopţii”.

Papa Francisc cunoaşte foarte bine poezia de natură religioasă a lui Mihai Eminescu, pe care l-a citat mai sus, cel mai mare poet român care, în poezia sa, a preamărit pe Feciara Maria, prim versuri de o frumuseţe aparte:

,,Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea-curată
Şi pururea feciaoară,
                    Marie!”
(Rugăciune- M. Eminescu)

Având o creştere şi o educaţie în spirit creştin, Mihai Eminescu a fost un om profund religios şi  ne-a lăsat numeroase de poezii de inspiraţie religioasă: Învierea; Rugăciune; O, chilia mea sărmana; Preot şi Filozof; Colinde colinde, Răsai asupra mea; Legenda lui Iisus; Melancolie;  Mortua est; Cu mine zilele-ţi adaogi etc. Eminescu a avut un adevărat cult pentru Sfânta Fecioară Maria, pe care o invocă în momentele de cumpănă şi deznădejde:

„Privire adorată
Asupră-ne coboară
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!”

Versurile lui Eminescu exprimă credinţa veche a poporului român, tare ca o stâncă neclintită pe meleagurile pe care s-a format şi evoluat de peste 2000 de ani. Biserica s-a manifestat din plin la români ,,îmblânzind prin dragoste inegalităţile sociale şi care făcea pentru oameni o datorie din ceea ce în lumea modernă, e un drept”.

Biserica neamului a fost, pentru Eminescu, liantul care a unit poporul românesc, de pe tot cuprinsul locuit de urmaşii daco-romanilor: ,,a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin a milioane de români care trăiesc dincolo de hotarele noastre”.

Mihai Eminescu a fost profund creştin, afirmând că: ,,Istoria omenirii este desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu”. Datorită concepţiei sale profund creştine şi scrierilor sale în sprijinul bisericii româneşti, Mihai Eminescu a fost propus pentru canonizare de către unii dintre biografii şi admiratorii săi.

La această grandioasă manifestare religioasă de la Iaşi, un singur lucru mi-a provocat un oarecare regret, acela că statuia ecvestră a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt a rămas în spatele scenei şi nici icoana voievodului nu a fost amplasată pe scena oficială, aşa cum a fost adusă şi expusă icoana Sfintei Fecioare Maria de la Cacica, pe fundalul scenei, deşi, a fost numit de un alt Papă ,,atletul creştinătăţii”.

Moldova şi locuitorii ei au dat dovadă de o exemplară mobilizare şi participare la acest eveniment special în viaţa oricărui creştin, unde şi-au manifestat dragostea şi aprecierea faţă de Papa Francisc, ce le-a fost musafir pentru câteva ore.

Nicolae Iosub- Botoşani, 3 iunie 2019

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.580 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Jan Tristea spune:

    Idei și atitudini pertinente, în acest articol.
    Bine sesizat și adus aici, o fină observație, fenomenul aroganței exclusiviste. Și mi-am amintit un slogan folosit de ,,cineva”, în istoria recentă, că ,,în România nu e loc de doi regi”. Și atunci de ce să nu se umbrească simbolul luptei pentru ,,apărarea creștinătății” – Ștefan cel Mare și Sfânt, statuia sa, icoana sa.
    În același registru, aș spune, poate lipsă de atenție în inserarea unor imagini sau poate intenționat, că observăm frecvent în publicațiile noastre locale, când fotografia lui Eminescu, adusă pentru a întări un text sau o știre, este deseori ciuntită, fără a-i se vedea fruntea completă și, chiar, uneori, așezată undeva într-o formă minusculă pe un fundal îndepărtat de primul plan.
    Felicitări autorului acestui articol!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5