Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE
Primit pentru publicare: 01 Dec. 2019
Autor: Virgil CIUCĂ
Publicat:01 Dec. 2019, ora 10: 38
Actualizarea titlului: 01 Dec. 2019, ora 17:00
© Virgil Ciucă, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com sau editura[at]agata.ro
Patria nu-i o hanţă
S-o vinzi pentru un rege
la “Piaţa”!
Patria eşti tu şi sunt eu
Patria e Mama
Ea e dumnezeu!
Patria-i icoana la care mă-nchin
Cu arma în mână
Amin!
Patria este pământul străbun
tradată prea des
de un rege nebun!
Patria nu este ulciorul cu ţuică
S-o bei
Patria este sângele strămoşilor mei
şi ai tăi
Aş putea să continui dar mă opresc
Ades obligat să dau cu barda şi-n sfinţi
Pentru Ţară, pentru Neam şi Părinţi
Desfid, căci mai pot, un “diavol” ceresc!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Va multumesc mult
lacrimez!
Titlui este
„Patria nu-i de vanzare” -gasit dupa ce am reactionat… si mi-a fost inspirat de poezia Dlui Alexandru Florin Tene „Ce este patria, Mama”!–ii multumesc mult caci anul acesta este o zi nationala pe care chiar o ignorasem! nu ma intrebati de ce?…si asa cum mi-a trecut prin minte asa am si trimis-o…frara – nu se intampla prea des- sa fie nevoie sa rafistolez!
si nu de poezie este vorba ci de framantarile mele, ale Luceafarului si ale Domnului Alex Florin Ttene!
Domnul Virgil Ciucă este cunoscut si apreciat nu numai pentru ofensiva poetică militantă având ca scop eradicarea Răului si întronarea Binelui în România, ci si pentru intervențiile în proză prin care a contribuit la educarea oamenilor în spiritul adevărului si la afirmarea dreptății în societatea noastră atât de confuză…
Felicitări domnului Virgil Ciucă!
Lirism pur, orfic, mărturisire afectuoasă. ,,Capacitatea de a emoţiona este criteriul sigur al artei” -mărturisea un critic român pe nedrept uitat. (C. Dobrogean-Gherea)