Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Pe-atunci era frumos. Astăzi este prea frumos!  

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 6 (126), Iunie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Pe-atunci era frumos. Astăzi este prea frumos!

  Primit pentru publicare: 25 Iun. 2019
Autor: Prof. Vasile LEFTER, Focșani
Publicat: 27 Iun. 2019
© Vasile Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro


                           

     În mersul astrelor, există o repetabilitate energetică revărsată asupra trăitorilor pe pământ. Fiecare ciclu de viață are coordonate specifice. Sunt generații mai energice, generații mai apatice, generații cu chef de viață și generații plictisite care s-au născut bătrâne.

Aceste observații sunt aplicabile și la promoțiile academice.

Unele generații de absolvenți ai Colegiilor sunt pline de viață.  Altele sunt silnice și îmbătrânite deja, înainte de a trece anii.

     Ei bine, promoția 1957 a Colegiului Național Unirea din Focșani a strâns abuziv aproape toate energiile pierdute în obsedantul deceniu. Este o promoție care nu a cunoscut cele două trepte. Liceul însemna doar trei ani – a opta, a noua, a zecea.

Admiterea a fost dură. Au intrat elevi pentru cinci clase. Printr-un ordin al ministrului,după primul pătrar, cine era corigent la trei obiecte a fost exmatriculat. Din cinci clase, au rămas trei. Numai băieți! Examene grele și multe. Mai toți „supraviețuitorii” au reușit  în învățământul superior.

Privindu-i la revederea de 62 de ani, ,m-a cuprins un fel de nostalgie. Profesorul Cornel Noană,directorul Colegiului Național Unirea din Focșani, ne așteaptă în fiecare an. Suntem generația cea mai neliniștită dintre toți uniriștii. 

      Ca de obicei, am făcut proza de grup, ne-am lăudat cu ce am mai făcut de un an, ne-am bucurat că Alma Mater ne-a adunat iar la sânul ei. Am rămas niște adulți copii. Glumind,directorul mi-a cerut ca „diriginte” să adun elevii în sala de festivități pentru poza tradițională de grup.

       Îi privesc și nu-mi vine a crede că anii au zburat. Acești oameni trecuți binișor de 75 de ani au fost importanți în această țară, acoperind profesii dintre cele mai diverse. Făcând trimitere doar la cei prezenți, am recunoscut pe Constantin Bușe, prof.dr.de istorie, fost prorector al Universității București, pe Mircea Lăzărescu, fost consilier diplomatic, pe Ioan Gavrilescu, manager de excepție al echipei de handbal Oltchim, pe Dumitru Biro, fost procuror, pe Vântdevară Dorel, expert în circulație CFR, pe Damian Valerică , veterinar, pe Mișu Mercan, lucrător comercial, pe Constantin Ichim, IT-ist valoros etc. California fiind prea departe, Nicolae Tutoș a  trimis colegilor o sticlă cu esențe tari ca să nu uite că e un nume acolo departe. 

Îmbrăcați în robele Colegiului, ținând în mână romanul „Frica vine din adâncuri”, cadoul meu pentru ei, păreau puțin stânjeniți că nu au contribuit și mai mult la prestigiul Colegiului care i-a trimis în vâltorile vieții. Toți iradiau de fericire în sala de festivități. Era fericirea de a fi împreună, de a se bucura că au fost colegi. Pentru cei prezenți, totul era în această zi de cireșar prea frumos.

Cei mai cutezători au plecat spre Munții Vrancei, unde colegul lor Vasile Pamfil, fost sportiv de performanță și decan, îi așteptă ca în fiecare an cu pâine și sare, dar și cu multă dragoste. Uniriștii rămân uniriști! 

Să ne vedem sănătoși,dragii mei colegi,și în 2020!  Vă iubesc și vă respect pe toți! 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.585 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5