Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Pentru o bibliotecă românească în Italia, Tortona

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.2 (146), Februarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Pentru o bibliotecă românească în Italia, Tortona

Primit pentru publicare: 15.02.2021
Autor: Magdalena BĂDĂĂRĂU VICOLEANU
, Italia, Tortona
Publicat: 16 Febr. 2021
© Magdalena Bădărău Vicoleanu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Bună ziua!
Noi, românii  frumoși din Italia, am pus bazele primei biblioteci românești, aici la Tortona, un viitor Centru cultural pentru diasporeni.
Tablouri pictate de o româncă talentată, mărțișoare din trandafir de săpun realizate tot de o româncă talentată și cărți scrise tot de români talentați.
Le împărtășim cu revista Luceafărul pentru că această publicație este pilastrul culturii noastre și ne promovăm cu drag țara și obiceiurile aici.
Multumesc infinit pentru susținere!

Magdalena Bădărău Vicoleanu
Italia, Tortona 15.02.2021

Cultura 

Poate fi exprimată prin emoțiile unui diasporean.

Astăzi, noi un grup de diasporeni din nordul Italiei ne exprimăm emoțiile bucuriei, fericirii și entuziasmului și le împărtășim prin cuvinte.
Pentru noi, cultura este acel nutriment pe care sufletul nostru îl dorește intens, el ne hrănește starea sufletească care tânjește prin țări străine, ne încarcă sentimentele cu frumos și ne dăruiește emoția bucuriei împlinite, a fericirii de a fi făcut ceva măreț, a entuziasmului care ne va conduce pașii spre noi realizări care or să ne răsplătească eforturile.

Emoțiile unui diasporean se descriu prin cuvinte, cele mai frumoase, acelea pe care le-a zămislit limba română căci astăzi visul realizabil a unor românce cu sufletul frumos, prinde contur. Vom putea în sfârșit să promovăm ceea ce avem mai de preț. Este acel ceva ce ne ține legați de rădăcinile noastre, de identitatea noastră ce ne dă un sentiment puternic de apartenență. Este acel ceva ce nu ne-a lăsat să ne pierdem prin lume dar mai ales să nu ne pierdem de noi înșine.

Cultura poporului nostru

Cărturarii poporului nostru ne-au lăsat o frumoasă moștenire de care noi, prea mândri, astăzi profităm din setea de cunoaștere.

Limba pe care fiecare persoană o stăpânește este un lucru terminat, de care se folosește la infinit. Este acel lucru care îți aparține și de care te poți ajuta ca să planifici, să gândești și să acționezi ca să poți mai apoi elabora alte procedee mentale, căci viața însăși este o continuă voință de realizare. Nimic nu este mai frumos decât să exprimi emoția bucuriei interioare care se naște dintr-un lucru mărunt, o idee care cu timpul devine o faptă descrisă prin limbajul evoluției noastre, cel care stă la baza culturii și care este cea mai importantă descoperire care a permis omului modern să-și multiplice posibilitățile.

Limba noastră ne oferă un repertoriu infinit de gânduri care se pot exprima iar noi suntem purtătorii ei prin lume, noi diasporenii.

,,Aici în hotarele strâmte ale țării românești, trebuie să se adune capitalul de cultură, din care să se împrumute frații noștri de prin țările de primprejur dimpreună cu celelalte popoare mai înapoiate decât noi”. (Mihai Eminescu)

Limba noastră este amprenta condiției noastre umane pentru că noi suntem făcuți din cuvinte iar acestea sunt importante în limbajul evoluției noastre pentru că cuvântul este cel ce ne distinge de specia animală.

Am învățat să ne exprimăm atât de frumos prin artă, prin muzică, teatru dar unic și dulce ne este cuvântul. Prin acest pas important putem fi siguri că graiul nostru românesc se va transmite generației viitoare și împreună cu el setea de cultură care va hrăni foamea  spirituală a copiilor noștri, aici pe pământ străin.

Nu ne-am pierdut de rădăcinile noastre, cum oare am putea-o face!

Copii noștri vor învăța să râdă cu poveștile lui creangă așa cum am făcut-o și noi căci ne-au descrețit fruntea copilăriei noastre, se vor lăsa cuprinși de fantezia basmelor și vor călători pe tărâmul zmeilor să salveze Ilene Cosânzene întruchipând personajul lui Făt Frumos călare pe calul său.

Vor trăi primele iubiri adolescentine sub impulsul romantic al poeziilor eminesciene și vor putea înțelege cine sunt scriitorii care s-au luptat să transmită un adevărat model de cultură românească și de ce.

Pentru noi diasporenii, păstrarea culturii românești pe meleaguri străine poate fi un valid motiv de uniune căci puterea cuvântului ne va face să uităm de neajunsurile personale, de dușmănie sau neînțelegere și ne va ajuta să scoatem la lumină, prin gesturile noastre, tot ceea ce este mai demn în noi.

Suntem purtătorii identității noastre culturale care se va transmite generației viitoare prin copii noștri.

,, Nivelul culturii generale a națiunii nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul și munca umple neajunsurile”.     Mihai Eminescu 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.662 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5