Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

PERSONALITATEA LUI ANDREI BÂRSEANU

Publicat, 12 nov.2013, de Prof. ec. Miklos Levente, Colegiul Naţional Economic „Andrei Bârseanu”- Braşov, membru în  Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA), comitetul de conducere a Despărţământul „Fraţii Popeea”- Săcele, preşedinte prof. Liviu Dârjan.

 

 1 Andrei Barseanu (1858-1922)Profesorul ANDREI BÂRSEANU (1858-1922) s-a născut în Dârstele Braşovului într-o înstărită şi veche familie de români. Nume emblematic pentru intelectualitatea din oraşul de la poalele Tâmpei, Andrei Bârseanu a fost un ilustru padagog, poet, publicist şi folclorist, un cărturar neobosit, valoros om de cultură izvorit din sânul românilor ardeleni, redutabil militant social pentru afirmarea şi respectarea drepturilor acestora.

A urmat liceul în Braşov şi cursurile Facultăţii de filosofie la Viena şi München. La Viena ia parte la viaţa culturală a studenţilor români, devenind preşedinte al comisiei literare a Societăţii „România Jună”. De acolo, el va trimite poezii ce se vor publica în revistele „Albina Carpaţilor”, „Familia” sau „Convorbiri literare”.

Sub influenţa poetului Vasile Alecsandri scrie poezia „Pe-al nostru steag” care va deveni „Imnul Unirii” pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Prin hazardul sorţii, astăzi această mobilizitoare melodie patriotică a ajuns Imnul naţional al … Albaniei!

Între anii 1881 şi 1886 Andrei Bârseanu funcţionează ca profesor la liceul român din Braşov iar din 1886 la Şcoala Comercială din aceeaşi localitate, devenită ceva mai târziu Şcoala Superioară de Comerţ „Andrei Bârseanu”, iar azi şoala poartă numele de Colegiul Naţional Economic „Andrei Bârseanu”. Andrei Bârseanu şi-a exercitat cariera profesorală timp de mai bine de 30 de ani, începând din 1881. Sute de elevi s-au format sub cuvântul său, iar îndemnurile lui au fost minunate călăuze în drumul lor.

Ca dascăl, a ştiut să înfăţiseze figurile mari ale istoriei în toată lumina lor pentru ca să fie vrednice de urmat. A ştiut să umbrească figurile josnice ale trădătorilor pentru ca să fie dispreţuite de aceia care aveau să devină îndrumătorii poporului. Un fost elev îl caracteriza pe Bârseanu astfel: „A nu şti răspunde lui Bârseanu la lecţii era o ruşine pentru elevi. Nu dojenea Andrei Bârseanu, ci se uita cu ochii săi buni şi blânzi încât ai fi intrat în pământ de ruşine. Îi era ruşine de ruşinea ta. Ca să nu jigneşti pe omul acesta de aur îţi dădeai toate silinţele să-şi îndrepţi greseala”. Din 1912 a primit sarcina grea de Director regional al învăţământului secundar în circumscripţia IV Sibiu, calitate în care a rămas pâna la sfârşitul vieţii.

De asemenea Bârseanu a fost şi membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei. A scris mai multe manuale şcolare iar împreună cu Ioan Popea (1839-1903) continuă editarea revistei pedagogice „Şcoala şi familia” (Anul II). Cercetător neobosit al literaturii noastre populare, în colaborare cu învăţătorul filolog ceh J. Urban-Jarnik, publică colecţia de „Doine şi strigături din Ardeal” (Buc. 1885). Andrei Bârseanu este autorul monografiei „Istoria şcoalelor centrale româneşti greco-ortodoxe din Braşov” (1902), lucrare premiată de către Academia Română. A mai publicat de asemenea: „Cincizeci de colinde” (1890), „O sută şi una minciuni popoarele din Ţara Ardealului” (1890), „Din traista lui Moş Stoica” (1891) etc. Andrei Bârseanu e autorul versurilor la Imnul ASTREI (Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român) pe muzica lui Iacob Mureşanu: „Pe cerul nostru înnourat / Stea mândră s-a ivit / Şi, iată, s-a înviorat / Apus şi Răsărit”. Andrei Bârseanu a desfăşurat, până la sfârşitul vieţii lui, o bogată activitate pe ţărâmul propagării şi propăşirii culturii naţionale româneşti. A colaborat asinduu la publicaţiile „Gazeta Transilvaniei” (Braşov) şi „Transilvania” (Sibiu) al cărui redactor şi director a fost între anii 1914-1919. O intensă activitate a depus în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA (îmfiinţată la Sibiu în 1861) fiind unul dintre stâlpii ei de bază. Preşedinte al Despărţământului Braşov (1898-1908), membru în Comitetul Central, Vicepreşedinte (1905-1910) şi Preşedinte ales la Adunarea Generală Jubiliară de la Blaj (1911-1922). Este unul dintre coordonatorii colecţiei „Bibliotecii Poporale” a Asociaţiunii ASTRA şi colaborator la Enciclopedia Română a lui Cornel Diaconovici (Sibiu, 1898-1904). La 3 aprilie 1902, Andrei Bârseanu devine Membru Corespondent iar la 1 aprilie 1908 Membru Titular al Academiei Române. În perioada 8 iunie 1922 – 19 august 1922 ocupă înalta funcţie de Vicepreşedinte al Academiei Române. Pentru meritele sale incontestabile pe tărâmul cercetării ştiinţifice şi pedagogice a primit două premii ale Academiei iar filosoful şi psihologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) şi-a ales ca subiect al discursului său de recepţie, la primirea în Academia Română (1923) „Andrei Bârseanu şi naţionalismul”.

În semn de preţuire  autorităţile locale la începutul anilor ’90 au numit o stradă „Andrei Bârseanu”, care se  află la nici 50 de metrii de la casa natală a marelui profesor, poet şi folclorist.  În anul 1997 conducerea Colegiului Naţional Economic „Andrei Bârseanu” a montat o placă de marmură la intarea principală cu următorul text: „160 de ani de învăţământ comercial braşovean. ANDREI BÂRSEANU (1858-1922), poet, folclorist, fost profesor al şcolii”. Iar în anul 1998, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea lui Andrei Bârseanu conducerea Despărţământului Central ASTRA Braşov a fixat o placă pe casa în care s-a născut, aflată în cartierul Dârste, Calea Bucureşti, nr. 269.

Din păcate, la scurt timp această placă a fost vandalizată de nişte răufăcători! Cred că este o datorie de onoare ca Primăria Municipiului Braşov, împreună cu conducerea Colegiului Naţional Economic „Andrei Bârseanu”, să repună această mărturie a existenţei acestui mare înaintaş al culturii noastre naţionale şi să vegheze asupra dăinuirii ei pe acest edificu.

Andrei Bârseanu a lăsat generaţiilor de astăzi şi viitoare un mobilizator testament care trebuie urmat de toţi cei care îşi iubesc ţara. „Corector” al Şcolii Medii din Braşov (1889-1891) „A ne mulţumi cu rezultatele de până acum, oricât de strălucitoare ar fi ele, şi a ne odihni pe laurii biruinţei, crezându-ne dispensaţi de orice osteneală pentru viitor, ar fi cea mai mare greşeală pe care am putea-o face”.

Acest testament trebuie transmis din generaţie în generaţie, dar cu deosebire de către generaţiile tinere din zilele noastre. Mormântul lui Andrei Bârseanu se află la vechea biserică a românilor din Cetarea veche a Braşovului, la Biserica „Sfânta Parascheva” din Groaveri.

 

Bibliografie:

– Macovei Elena – „Asociaţiunea ASTRA şi Academia Română”, Editura Asociaţiunii ASTRA,   
  Sibiu,  2013, pag. 209;
– Moruş Ilie coordonator – „Cărturari braşoveni sec. XV-XX”- Ghid bibliografic, Întreprinderea  
  Poligrafică Braşov, Braşov, 1972, pag. 40-41.

 2 Casa natala lui ANDREI BRASEANU, Calea Bucuresti, nr. 269 [800x600] 3 Mormantul lui ANDREI BARSEANU, Cimitirul Bisericii Sfanta Parascheva din Groaveri [800x600] 4 Placa din marmura aflata la intarea in scoala [800x600] 5 Str. ANDREI BARSEANU, Cartierul Darste [800x600]

 

 

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5