Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Petru Remus Troteanu – un pictor uitat?

Parvan,LPrimit pentru publicare: 03 iun.2015
Autor: Lucia PÂRVAN
Publicat: 03 iun.2015

Petru Remus Troteanu – un pictor uitat?

Prozatorul și colecționarul Tudor Octavian scotea de sub tipar în 2003, la Editura Noimediaprint monografia de artă ,,Pictori români uitați”. Între ei, autorul menționa și numele lui Petru Remus Troteanu, botoșăneanul de la a cărui naștere s-au împlinit în recent încheiata lună mai, 130 de ani.

unnamed (4)S-a născut la Stâncești la 16 mai 1885 (fiul lui Constantin Troteanu și al Ruxandrei Nădejde). Tatăl, preot și învățător, a fost cel care i-a îndrumat, cel dintâi, pașii către artă. Începe școala la Botoșani și continuă la Liceul Internat din Iași. În 1905 se înscrie la Facultatea de Litere din București dar este nevoit să abandoneze studiile din cauza morții tatălui său. În același an se înscrie la Școala de Arte Frumoase din București pe care o absolvă patru ani mai târziu, în 1909. Începând cu 1911 participă la Saloanele Oficiale, obține premii și în 1915 deschide prima expoziție personală în strada Clemenceanu din București (peisaje executate în călătoriile pe care le-a făcut în județul Neamț, pe Valea Trotușului, la Târgu Ocna).

Pleacă pe front cu o echipă de pictori și, mobilizat fiind, participă cu un număr de patru lucrări la ,,Expoziția Cartierului Iași” – lucrări de mari dimensiuni (2×3 m) – una dintre ele ,,Lupta de la Mărășești” se află în colecția Muzeului Militar Central.

Între 1919-1920 întreprinde o călătorie de studii în Italia și Franța.
Între 1931 și 1941, timp de 10 ani, este profesor la Catedra de Arte Decorative a Academiei de Arte Frumoase din Iași.

Mai puțin cunoscută este activitatea pe care Petru Remus Troteanu a desfășurat-o ca pictor de biserici, singur sau ajutat de studenții săi:
1914 –pictează biserica Armeană din București;
1933 –pictează biserica din satul Stânca, comuna Ștefănești, județul Botoșani;
1934 –pictează Biserica din Cuejdin, județul Neamț;
1935 – pictează Biserica din Stejarul, județul Neamț;
1937 – Schitul Boureni, județul Iași;
1939 – execută, împreună cu Veronica Constantinescu, despre care se zice că ar fi fost inspiratoarea figurilor îngerești, pictura bisericii de la Ipotești. Aureolele negre ale sfinților pictați în biserica ipoteșteană, lucru mai puțin întâlnit în iconografia bisericească, semnifică fără îndoială doliul pentru moartea prematură a poetului.

Între 1922 și 1948 deschide mai multe expoziții personale, participă la Saloane, la expozițiile Tinerimii Artistice și la expoziții de grup.

Despre Petru Remus Troteanu se știu foarte puține lucruri, cele mai multe consemnate în publicația apărută în 1979 la Botoșani: ,,Petru Remus Troteanu” (format 20×17 cm), autori Maria Bucătaru și Constantin Doroftei; tipărit la Intreprinderea Poligrafică Bacău în condiții nu dintre cele mai bune. Autorilor le-au fost puse la dispoziție autobiografia pictorului, date și scrisori aflate în proprietatea nepoatei acestuia, Sanda Ștefănescu-Cocea, precum și cataloage de expoziții.

,,Inegalitățile valorice” ale picturii lui Troteanu sunt puse de autorii lucrării amintite pe seama perioadei dificile pe care mulți artiști au traversat-o (perioada dintre cele două războaie mondiale) fără a omite și ,,limitele viziunii artistului”.

Câteva sublinieri se impun și anume: faptul că Petru Remus Troteanu a abordat toate genurile clasice ale picturii de șevalet, chiar dacă nu le-a stăpânit în egală măsură. Genul preferat a fost, fără îndoială, portretul. În portrete ca: Fetița cu fundă albastră; Portret de fetiță (în roșu); Fetiță în galben; Autoportret cu pipă; Don Quijote artistul reușește să redea candoarea specifică vârstei copilăriei sau aerul boem.

Petru Remus Troteanu s-a făcut cunoscut și ca peisagist: Peisaj din București, Peisaj cu case, Pe malul mării, Peisaj dobrogean –sunt  lucrări care redau, în tușe ample, atmosfera locurilor străbătute de artist. A pictat și flori și naturi statice în note discrete sau dramatice și nu în ultimul rând compoziții: Piața Națiunii, La Bâlci, Masa lucrătoarelor, Pânzăresele; toate executate cu pensula și cuțitul de paletă și reprezentând aglomerări urbane, o bogăție de personaje.  Lucrările sale se caracterizează prin unitate, plasticitate susținută, echilibru, indiferent de genul abordat.

După moartea pictorului în 1937, întreaga colecție revine familiei Ștefănescu din București (Sanda – nepoata pictorului și Gheorghe). În anul 1979 muzeul achiziționează 37 de lucrări (p.v. 2874/1979) și cum era obiceiul în perioada respectivă, familia  donează alte 7 lucrări. Acestea, la care s-au adăugat și lucrări din colecțiile muzeelor din Suceava și Arad împreună cu altele aparținând familiei Ștefănescu au constituit baza expoziției retrospective deschisă la Botoșani în 1979 (80 de lucrări). Tot la Botoșani, în anul 2000, la împlinirea a 115 ani de la nașterea pictorului, se deschidea o nouă expoziție, lucrările sale putând fi admirate pe simezele Galeriilor de Artă ,,Ștefan Luchian” în multe alte expoziții tematice: ,,Itinerar prin formă și culoare„ – 2012; ,,Case de zid, zidiri de suflet” – 2013.

Lucrări semnate de Petru Remus Troteanu sunt prezente la casele de licitații și pot fi achiziționate pe piața liberă de artă chiar dacă Petru Remus Troteanu nu face parte din categoria marilor pictori.

Un destin urmărit de iluzie și destrămare cere un loc în memoria noastră. Să i-l acordăm!

unnamedunnamed (3)unnamed (1)

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

2 comentarii la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …Impresionant, inedit!

  2. G. Marițanu spune:

    La 16 mai 2015 când s-au împlinit 130 de ani de la nașterea pictorului, sub egida A.F. Botoșani și a F.F.R., la O.P. 1 Botoșani s-a organizat un eveniment filatelic. Cu această ocazie a fost pus în circulație poștală un plic ocazional dedicat evenimentului. Obliterarea s-a făcut cu ștampila ocazională PETRU REMUS TROTEANU – 130 DE ANI DE LA NAȘTERE, aprobată prin Decizia Nr. 107.2/1454 din 19.12.2014 a C.N.P.R. Macheta ștampilei și grafica plicului au fost realizate de Dr. Gică Marițanu, membru al A.F.J. Botoșani.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5