PISCURI

PISCURI

Autor, Rareș Fogaș-Panaitescu

atârn mai greu în

balanță dacă nu te țin în brațe

cobor abrupt, găuresc

chiar talerul de greutatea

mea.

în mine emoțiile

cresc piscuri,

și, deși morți,

oftați,uneori, la

Vederea. cobor în scoarță de greu.

noi am murit deja,

atât. nu văd ce-am propulsat

de pe celălalt taler,

de-aci, din creterul căderii mele,

în care scriu și fumez.

unde e? întreabă ei.

parc-a intrat în pământ.

Articole asemănătoare