Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Pledoarie pentru elevii care deja trăiesc în școli politizate (III)

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 08 Iul. 2018
Autor: Marin IFRIM
Publicat: 09 Iul. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Pledoarie pentru elevii care deja trăiesc în școli politizate (III)

 

 Văd la televizor cum un întreg oraș e asaltat de huidume analbete. Poliția lipsește de la ”locul faptei”, că e puțină de la natura adminstrativă și e milițienată spre Capitală, acolo unde li se pare unora că li s-au atrofiat organele de partid. În schimb, poliția umblă cu program etalat prin școli. Caută mintea copiilor. Fiul meu, când era la grădiniță, s-a urcat pe gardul școlii, așa, de amorul libertății. Imediat a venit la el un nene cu baston și alte cele din dotare, somându-l să coboare de pe gardul… gardianului. Copilul l-a întrebat doar atât: ”Tu ce ești, că nici măcar nu ai pistol?”. Și s-a terminat filmul. Școlile noastre trebuie demilitarizate. Când eram elev de gimnaziu, cel mai tare ”om de ordine” din școală era un nene, cred că-l chema Nicolae, care, după ce umplea cu lemne sobele de teracotă și aprindea focul, cum se zice, se posta la intrarea în școală precum un gardian calificat. De ochii lumii. Avea o autoritate mai impunătoare decât a unor profesori. Nea Nicolae părea un mare șef al școlii, iar școala avea peste 400 de elevi. Profesorii nu se huleau între ei, dimpotrivă, își făceau reverențe unii altora. Nu discutau despre salarii, fiecare primea cât era prevăzut în legile de atunci. Când un elev făcea vreo tâmpenie școlară , nu avea nicio treabă cu miliția. Se ducea profesorul acasă la părinții acestuia și se discuta în clar. Totul era firesc, normal, rezolvabil. Acum școala românească e plină de bocanci, cizme, spray-uri etc. Înșii și insele astea în uniformă se comportă ca și cum ar avea în față un inamic în fașă: propriul lor viitor. Acum vreo două săptămâni am  fost la o festivitate universitară. La intrarea în Universitate nu exista nici măcar un pui de paznic în uniformă de stat, ci doar un domn civil educat inclusiv cu simțul orientării în spațiu și în dialog cu lumea. Înseamnă că actualii klingonieni, cei care păzesc școlile gimnaziale, sunt programați să devieze viitorul copiilor încă inocenți. Știm bine ce făcea un pidosnic din ăsta, milițian la origine, care, practic, dovedit, era un nemernic de pedofil. Nu a pățit mai nimic, sistemul l-a băgat în umbra sa. Am putea spune că bieții copii neagreați sunt de vină. Am văzut zeci de înscenări date mulțimii pe posturi TV fetide de la origini, în care sunt distruse cadre didactice care nu sunt de acord cu șefii efemeri ai școlilor respective. Femeile au fost filmate de copiii de securicomuniști, bărbații au devenit, peste noapte, pedofili. Cu chestii din astea se ocupă sistemul administrativ, educativ, secret, politic etc. Suntem atacați la sămânța nației. Viitorul copiilor noștri trebuie blocat. Noroc că există un Dumnezeu peste noi toți. Asta nu înseamnă că secăturile mâncătoare de copii fragezi nu vor trebui să trăiască nepedepsite.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5