Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
PLOAIA DIN IULIE
Pe cer norii negri se târau şi se buluceau,
Într-o masă cenuşie se amestecau,
În lacuri şi iazuri sub formă de ploaie cădeau,
Văile goale adesea le învăluiau.
Plouă mărunt şi fără contenire,
Plouă fără duh, cu infinită răbdare
Plouă pe pământul cu aceeaşi culoare
Burniţează domol şi fără încetare.
Pe câmpurile de frig pustiite
Ploaia cu picături grele peste tot se-ntinde,
Stoluri de grauri speriate în trombe zboară
Cu penajul lor ce scânteia prima oară.
Ascultam foşnetul picăturilor de ploaie
Ce fluierau ca o melodie de valoare,
Pe obraz un câmp înverzit mi se desena
Şi-o răceală crudă prin oase mi se depăna.
O mierlă curioasă la mine se uita,
Privirea printre picături i se legăna
Pe trup simţea o umezeală încet ascunsă
Care se lipea de pene ca o cămaşă.
Din crengile copacilor aburii ieşeau,
Clipoceli slabe de lumină vie licăreau,
Timpul mă strângea şi mă înghesuia treptat,
Visam că dansez în văzduhul înalt.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania