Norii gri, plutitori, morocănoși
În văzduhul cețos de astă-seară,
Se-alungă repede, mereu înghesuiți fiind,
Soptindu-ti la ureche cu vocea ploii
Rece, deasă și măruntă,
Acelasi ”pic, pic, pic” si iarâsi pic……
Dansează-n ritm ca de fanfară, parcă,
Deasupra copacilor înverziti
Ce-si leagănă agale crengile bogate
Fluierând într-una, pe ulicioara udă,
Aceeași melodie din bătrâni:
De dor, pustietate și de jale……
Si-n zborul rândunelelor proaspăt sosite
Din depărtările-nsorite, sfinte, calde,
Plutesc grămadă norii gri
Plini de ploaie, de stropi mici,
Ce se preling din ceruri cenusii
Peste lanurile date-ngălbenit
Cu macii rosii, deja înfloriti.
Plouă încet, liniștitor si sfânt!…..
Mestecenii cu ramurile ude,
Se jeluiesc tăcuți la coltul curtii
În adierea vântului pribeag,
Si-n pragul cernelit al înserării
Ce se asterne-ncet, încet
Peste întregul sat plouat…..
În timp ce eu, tăcută-n jilțul demodat,
Îmi amintesc de tine, iar……
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania