Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Poem de Marin IFRIM: Te uiți la ei, sunt clone unice…

    Poem de Marin IFRIM

     

     

     

     

    Te uiți la ei, sunt clone unice…

     
    Te uiți la ei, sunt clone unice, își pun mâna pe piept, peste inima
    Lor de vată patriotică, din mandat în mandat, din lovitură în
    Lovitură, din secol în secol, îmbătrânind țara în rele. Vieți de
    Protocol erotic, pentru eternii sfârșiți de noi începuturi. Între timp
    Poporul se abrutizează de foame, de prostie farmaceutică dată
    Precum un vaccin tuturor celor care nu trebuie să gândească. Din
    Ce în ce mai rău, din ce în ce mai pe șleau, gibonii devin cel
    Puțin trilingvi, pe funcții de traducători între Dumnezeu și talpa
    Pingelită a crescătorilor de clone unice, în urne electorale cu iz
    De toaletă publică. Te uiți la ei și vezi cum le trece vremea. A ști
    Înseamnă a trece printre obstacole. Ei nu știu nimic. Se împiedică
    De prima și ultima lor copertă de istorie: ziua de azi, o zi care
    Vine întotdeauna după ce trece. Au și ei speranțe. Își duc laba
    În dreptul inimii, ca și cum ar jura credință cărnii lor, ca și cum
    Nu se pot abține să nu iubească tot ce duce spre burdihanele lor
    Nisipoase. S-au izolat în închipuiri lipsite de tâlc, în trupuri de
    Paradă. Să nu-i confundăm cu neamul lui Scaraoțchi, ei sunt doar
    De-ai noștri. De-ai lor. De-ai tuturora, pretutindeni unde răul dă
    Să crape. Se acoperă unul pe altul, pagină după pagină, zi după zi
    Secole după secole. Te uiți la ei, sunt clone unice, peste inima lor…

    Â

                                                       



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    1 comentariu la acestă însemnare

    1. DMG spune:

      ,,…De-ai noștri. De-ai lor. De-ai tuturora, pretutindeni unde răul dă/ Să crape. Se acoperă unul pe altul, pagină după pagină, zi după zi.Secole după secole…”

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5