Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Poeme, de Ramona MEREUȚĂ

Ramona M [320x200] Poeme
de Ramona Mereuță

AUTOPORTRET

Eu simt durerea frunzelor ce se desprind,
Și teama ascunsă din ochii care mint,
Trăiesc furia valurilor ce se sparg la mal,
Și îmi ascund privirea sub ploaia de cristal.

Mă amăgesc în zori cu visele de noapte,
Pe buze port un zâmbet, din mii de lacrimi sparte,
Respir parfum de flori, ce astăzi s-au uscat,
Pierdută-n căutare cu pasu-mi apăsat.

Și mă hranesc cu-o șoaptă a vântului timid,
Și mă alint sub raza unui blând asfințit,
Iar sub perdeaua genelor, închis ca-ntr-o cutie,
Ascund un suflet gol, și trist ca o stafie..

NOI

Eu : petala unei flori uscate,
Purtată către asfințit,
Ascunsă-n visele de noapte
Pe-un drum ce pare ratăcit,

O mare fără de sfârșit,
Cu valuri poate prea înalte.
Tu: vântul ce m-a răvășit,
Purtându-mi valul prea departe.

Noi? Furtuna fără de culoare,
Între apus și răsărit,
Un murmur între nor și soare
Fără-nceput…fără sfârșit…

NEPUTINȚA

O adiere atinse ușor
Intr-o tăcere de mormânt,
Și-o clipă am simțit că zbor,
Purtată pe un singur gând..

Nimic… Un gol… Pustiu… Un vid…
Nu pot să strig, nu pot să plâng,
Sunt doar un punct în infinit,
Un vers în care să m-ascund..

Ființa-mi poate s-o topesc,
Printre cristale reci de fum..
Să nu mai simt cum rătăcesc,
Printre visări facute scrum.

LECȚIE DE SUPRAVIEȚUIRE

Să poți renaște din cenușa,
Să mergi când se închide o ușa,
Să nu te-ascunzi de ochi străini,
Priviri ce dor …și pot răni.

Să te ridici când te-au lovit,
Să nu mai plângi când ai iubit,
Să poți zâmbi de dimineață,
Chiar dacă sufletul ți-e ghiață.

În stropi de ploiaie să te ascunzi,
Să nu mai vadă ei că plângi,
Să nu te doară o vorba-n vânt,
Să zbori, chiar de ești la pământ.

De te lovesc să te ridici,
Și să șoptești, când vrei să strigi,
Să poți să iei lumea în piept,
Să nu te-apleci, să rămâi drept!

TESTAMENT

Cand nu am să-ți mai fiu aproape,
Decât în visele de noapte,
Tu dragul meu să nu mai plângi,
Îți voi fi aproape și atunci.

Te voi veghea în orice clipă,
Voi fi pe-a vântului aripă,
Și te voi mângâia ușor,
Când va fi greu și-ți va fi dor.

Voi fi în razele de soare,
În a petalelor culoare,
Voi fi în stropii mici de rouă,
Prin picături, atunci când plouă

Și într-o zi ai să-nțelegi,
Și poate vei putea să ierți,
Și de-ai să crezi că am greșit,
Nicicând să uiți cât te-am iubit.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 29 de abonați

6 comentarii la acestă însemnare

  1. Lorenta spune:

    Felicitari,Alina! Ai un talent deosebit!

  2. Lucian spune:

    Imi plac poeziile tale. Astept si alte publicari. Iti doresc multa inspiratie in continuare. Poeziile iti reflecta sufletul si atitudinea ta minunata in viata.

  3. cristina spune:

    dezvolta-ti talentul! felicitari!

  4. jan spune:

    ..minunate, poezii pline de esenta si inspiratie. felicitari Ramona!

  5. Marius spune:

    Bravo Ramona, citind poeziile tale mi s-a inseninat ziua!

  6. lorena spune:

    esti foarte tare! in cativa ani o sa vin la cenaclul tau!:) pana atunci..varsa tot!!! te pup

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5