Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Poeme, de Vasile Fetescu

    Eşti

    eşti vis de vis din floare
    de neant,
    eşti ideal purtat pe valuri
    de înalt,
    eşti gând luminat de întuneric
    nud,
    eşti germen miraculos de bob
    fecund,
    eşti răsărit virgin cu purpur
    de pojar,
    eşti suflet de astru în apus
    incendiar,
    eşti…

     

    Dorinţă

    Cuvântu-i torţă de lumină,
    Tăcerea – râuri de idei
    În ramurile minţii se îmbină
    Filosofia anilor plebei.
     
    În zorii vârstelor de aur
    Am adunat visate fericiri
    Al sufletului nestemat tezaur
    E agăţat în stinse amintiri.
     
    Candela vieţii stă să piară
    Sub greutatea tristelor poveri
    Cât aş dori să vină iară
    Miraculoasele trecute primăveri!
     
     
    Caut
     
    Armonia versului înaripat
    Din străluciri de întuneric luat,
    Tăcerea înţeleaptă a pământului,
    Strigătul asurzitor al necuvântului,
    Dragostea împlinită şi împărtăşită,
    Prietenia sinceră, nedrămuită,
    Zborul gândului dezlănţuit,
    Florile mărului îmbobocit,
    Taina visului neînţeles,
    Cântecul neauzit din univers.
     
     
    Tăcerile mele
     
    Tăcerile mele-s cugete în zbor
    Idei scânteietoare în sobor
    Simţiri fierbinţi îngemănate
    În glăsuiri de inimă-adunate
     
    Tăcerile mele-s raze de lumină
    Bogat izvor de inspiraţie divină
    De-înalte idealuri născătoare
    În ale existenţei valuri trecătoare
     
    Tăcerile mele-s cânt de poezie
    Zămislit din împlinită fantezie
    Din gând străluminat şi palide trăiri
    Culese din cenuşă de-amintiri.
     
     
    Evocare
     
    Din înceţoşate vremuri
    duse,
    Răsar frânturi de amintiri
    apuse
    Ciob cu ciob trudesc
    şi le culeg
    Ca al copilăriei univers
    să-ncheg.
    După o străduinţă temerară
    Prin necazurile timpului coboară
    Din al neuitării adăpost
    Chipul copilului plăpând ce-am fost.
     
     
    Poezii fecioare
     
    Curg râuri de gânduri
    şi fluvii de idei
    Pe povârnişul căilor
    astrale
    Se-nvăluresc în marea
    de mărgean
    Cu armonii de poezii
    fecioare
     
     
    Ţie
     
    De când cu şanse ne-am întâlnit
    şi pe drumul creaţiei am pornit,
    Cu nestatornicia muzelor am luptat
    Cuvânt cu cuvânt am adunat,
    Cu dalta divinei inspiraţii le-am
    cioplit
    şi în poeme pentru veşnicie
    le-am zidit.
    De-atunci,
    Gândurile adânci, limpezi
    şi străluminate,
    Neliniştile sufletului cu trăiri
    învolburate,
    Visele somnului zbuciumat
    şi întrerupt,
    Suflul creaţiei ca de vulcan
    erupt,
    Imaginaţia efervescentă,
    necuprinsă,
    Puterea voinţei durabilă
    şi neînvinsă,
    Idealurile înalte şi îndrăzneţe,
    Amintirile cu nostalgii răzleţe…
    Toate ţi le-am închinat ţie,
    Fascinantă şi sublimă poezie.
     


    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5