POEME ÎN LUMINĂ ȘI CULOARE
PORTRET DE ARTIST – ION SULEA-GORJ

Motto
,,Pictura este un act dureros de realizare a unui echilibru între viziunea interioară, virtuozitate și mister.”
Don Demers

1937 – S-a născut la 19 iulie  în localitatea Pestişani, judeţul Gorj.
1962 – Absolvă Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, clasa pictură monumentală.
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Expoziţii personale:
1966, 1984, 1993, 2003 – Galeria de Artă ,,Helios”din Timişoara;
1969 – Galeria de Artă ,,Agora” din Reşiţa;
1992,1993, 1995, 1998 – în diverse oraşe din Germania;
1998 – Austria;
2004 – Târgu-Jiu, Cluj-Napoca.
Expoziţii internaţionale:
1985 – Republica Democrată Germană, Canada.
Expoziţii de artă românească în străinătate:
1969 – Novi Sad (Iugoslavia);
1970 – Belgrad (Iugoslavia);
1973 – Modena (Iugoslavia);
1973 – Düsseldorf (Germania);
1984 – Bonn (Germania), Sofia (Bulgaria);
1985, 1986 – Germania;
1993 – Viena (Austria);
1994 – Olanda.
Expoziţii republicane şi bienale în România:
1970, 1974, 1977, 1978, 1983, 1984, 1987, 1989 – Sala Dalles, Teatrul Naţional ,,I.L.Caragiale”, Muzeul Naţionalde Artă – Bucureşti;
1979 – Cluj, Iaşi, Galaţi.
Lucrări de artă monumentală şi decorativă: 1959 – Galaţi (al secco); 1960 – Sibiu (al secco); 1961 – Bucureşti (al secco); 1962 – Bucureşti (mozaic); 1964 – Timişoara (polimer vinil); 1965 – Timişoara (mozaic); 1967 – Timişoara (ceramică); 1968 – Săvârşin (al secco); 1970 – Timişoara (tapiserie); 1970 – Băile Herculane (roci calcaroase); 1971 – Sânnicolaul Mare (al secco); 1972 – Caransebeş (mozaic); 1976 – ansamblu de lucrări de artă monumentală în Timişoara (al secco, vitralii, ulei pe lemn); 1980 – Timişoara (al fresco); 1982 – Caransebeş (al fresco); 1982 – Timişoara (mozaic de marmură); 1983 – Mănăstirea Izvorul Miron, Timiş (al fresco); 1985 – Târgovişte, Timiş (al fresco); 1987 – Denta (al secco); 1989 – Făget, Timiş (al fresco); 1991 – Fârdea, Timiş (al fresco); 1993 – Timişoara (ulei pe pânză); 1994 – Timişoara (plafon al secco); 1995 – Săvârşin (lemn pictat).
Colecţii: în muzeele de artă din România – Bucureşti, Galaţi, Târgu-Jiu, Slatina, Cluj-Napoca, Reşiţa; în colecţii particulare din România, Germania, Olanda, Austria, Canada, S.U.A..
Concursuri: 1970 – Concursul național pentru decorarea hotelului ,,Hercules” din Băile Herculane; 1980 – Concursul pentru decorarea faţadei întreprinderii ,,Electromotor” din Timişoara.
Tabere de creaţie: naţionale: Târgu-Jiu, Oraviţa; internaţionale: Sângeorz-Băi, Rudolstadt (Germania).
Premii: 1977 – Premiul UAP din România pentru pictură; 2004 – Meritul Cultural în grad de Cavaler.
Referinţe: Petru Comarnescu, Ion Frunzetti, Horia Horşia, Constantin Prut, 1976, ,,Afirmări”, de Mircea Deac, 1978, ,,Enciclopedia artiştilor plastici români contemporani”, de V. Florea, Al. Cebuc, N. Laptoiu şi Ion Șoldea, Alin Ion, Deliu Petroiu, Ion Iovan.

,,Lucrările sale sunt enunţuri ale unui spirit urban care porneşte din polis-ul antic până în zilele noastre, fără a atinge însă filonul istoric, ci acela al frământărilor interioare. Prin îmbinarea celor două, artistul vizualizează în spaţiul contemporan urban o dramă provenită din demitizarea frumosului, destituirea şi dispersarea valorii unice şi izolarea individului în societate. Arta sa este un loc comun al spiritualului şi al materiei. Viziunea este compusă dintr-o componentă venusiană şi una sisifică. Imaginea este alcătuită dintr-o stare decorativă şi una activă, regăsindu-se în tehnica pictorului o reevaluare comună a experienţei monumentale (contemporană şi bizantină) şi de şevalet.
Artistul urmăreşte contrastele suprafeţelor cromatic, formal şi textural, această zonă de frontieră oferind un dialog şi o stare vie privitorului. Decorativul abstract comunică figurativului clar desenat, caldul dă replica recelui, suprafaţa frământată trăieşte în vecinătatea unei zone netede. Arta sa doreşte să comunice mai departe de vizual; ea creează un imbold pentru trăirea privitorului, uimindu-l cu supra-realismul acestor mixaje de «dincolo de interval». Acest catalog este o privire în spaţiul său creativ. Este o apropiere de artist prin optica celui care pătrunde în atelierul lui şi se află în faţa unei realităţi, înconjurat de obictele acestui mediu. „(Catalog 2003)

Ion Sulea-Gorj, între bolta bisericii şi cosmosul pânzei
,,De la sfinţenia pe care zidurile unei biserici o îmbracă, pensula lui Ion Șulea Gorj străbate pânze care tălmăcesc un univers nebănuit, al simţirii, al metaforei, obiectul ori fiinţa evidentă fiind doar pretexte pentru o dezvăluire. Una pe care artistul nu a căutat-o. Care i-a fost revelată. «Toată viaţa-i un mister, toate aceste transformări ale unei plante de primăvară până-n primăvară iarăşi… Toate acestea, e o mişcare, e un mister, e… materia vie. Şi de asta, observ la o privire în urmă cu trei, patru, cinci ani lucrările pe perioada asta. Văd că apare un arbore cu umăr de om… marea cu cer… cu buzele unei femei… sau munţii cu profil de corp uman, nu? … sau pădurea cu picioare de om. Cum se zice? Panteism? Poate fi panteism? Aşa… ei, cum mi-aş defini stilul… nu pot să spun cum l-aş defini, că nu i-am dat un motto la început, un titlu, o temă. Ele au apărut aşa… fără o titrare iniţială. (…)», notează artistul într-o cugetare. Pentru că filtrul său e unul ideatic, ca şi lucrarea în biserică, pentru care autorităţile nu îi recunosc vechimea. 12 ani de pe schelă necuprinşi în pensie. Pentru că a prestat activitate… idealistă: «Am pictat ce mi s-a părut interesant, ce m-a atras, ce am văzut… ce-am văzut dincolo de vederea cu ochii sau în afara vederii cu ochii. Ce s-a creat la un moment dat, o imagine auto-formatoare, nedirijată…».”
LĂCRĂMIOARA URSA – ,,Renașterea Bănățeană”

Impresionante lucrări realizate de artiştii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecţie pe care ASOCIAŢIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita
sub titlul ,,RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA  PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate celebre).
Material realizat de ASOCIAŢIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART”.