Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    POESIS… Mircea Paul IORDACHE

    GIOCONDA
    (IMPRESII PARIZIENE)

    Aşa îngândurată, cu ochii larg-deschişi,
    Tu pari o căprioară ce iedu-şi ocroteşte,
    De fiarele pădurii, de ghearele de lincşi,
    Şi-ai vrea, deşi firavă, să lupţi tu, bărbăteşte.

    Aşi vrea să fiu Orfeu şi să-ţi vrăjesc privirea,
    S-alung din juru-ţi neguri şi să adun lumina,
    În ochii verzi, sălbatici, găsind izbăvirea,
    Să îmblânzesc pădurea, sfidând-o pe Fortuna.

    Deşi pari a fi Venus, de fapt, eşti Diana,
    Cu vii săgeţi în tolbă şi gamba încordată,
    Misterioasă-n toate, zeiţă Selena,
    Din ceţuri te descoperi acum, întâia dată.

    Cu sete îţi absorb săgeata din privire,
    Trăind ardent destinul cerbului săgetat
    De arcul zeiţei, aflată-n urmărirea
    Aceluia ce-i privise trupul îmbăiat.

    5-august-2010

    TURNUL EIFFEL
    (ASCENSIUNI PARIZIENE)

    Între cele patru picioare gigantice
    ale unui dinozaur din oţel,
    eu par a fi oul,
    adăpostit pentru eclozare.

    Gâtul mezozoicei reptile ferecate
    susţine un minuscul craniu,
    ce se adapă direct din nori.

    În măruntaiele oţelite ale gigantului,
    sunt absorbit printr-un picior –
    de parcă, dinozaurul ar fi gasteropod.

    Mai apoi, prin verticala gâtului,
    sunt proiectat spre maxilarul ce mestecă, din când în când,
    semeni de-ai mei.

    Era ziuă când am întâlnit umbra uriaşului…
    Acum, iată, orizontul crepuscular este roş-violet.

    Acolo, jos, se dezvăluie o imensă stea de mare, petrificată,
    călcată în picioare de acest saurian…
    Şi totuşi, steaua este vie –
    toate braţele irizează mirifice fosforesecenţe .

    Capul reptilei ciclopiene îşi roteşte continuu
    fulgerul unicului ochi.

    Pentru o clipă,
    creştetul meu este mângâiat de raza umblătoare….
    În imensitatea acelei clipe, simt că am devenit zeu; apoi …
    Apoi urmează prăbuşirea în bezna nopţii pământene –
    ca un Icar.

    Pe pământ, mă metamorfozez din nou:
    acelaşi călător singuratic, prin acelaşi furnicar omenesc…
    29 august 2010



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5