Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

     Poetul Mihai Eminescu – sumar documentar

    Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 1 (121), ianuarie 2019
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

     Poetul Mihai Eminescu – sumar documentar

    Primit pentru publicare: 31 Ian. 2019
    Autor: D. M. GAFTONEANU
    Publicat: 31 Ian. 2019

    © D.M: Gaftoneanu, © Revista Luceafărul
    Editor: Ion ISTRATE
    Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

     

      Ipotezele cercetărilor personale din ultimul an, bazate pe o străveche povestire de familie și structurate pe următoarele trei subiecte principale, (se pare că) sunt confirmate de informațiile (la zi) din documentele regăsite în fondul arhivelor naționale:
    – Străbunicul matern al lui Eminescu, Alexa (Potloff-Donțu), rusul (?), menționat în satul Bursuceni de pe moșia de la Dumbrăveni a familiei boierești Balș și urmat de un neam de morari la Vlădeni (*), Schitu Agafton (de unde ni se trage numele), Cucorăni, Dumbrăveni, Botoșani;
    – Tatăl bunicului meu patern- bunic născut la Vlădeni (*) și care a trăit între 1862-1942,  străbunicul Io(a)n Murariu-Gaftoneanu (1826-1917, urmaș al unui morar născut la Sarafinești), consilier, epitrop la biserica fam. Eminovici-Eminescu din Ipotești- Cucorăni, locuitor în Cătămărăști-Botoșanca-Botoșani și identificarea urmașilor acestuia (în viață) din (trei) familii succesive, foarte probabil, un spectaculos caz (rezolvat) de regăsire în linii mari a unei identități pierdute de familie, după o perioadă de circa 150 ani!
    Presupusul copil natural al lui Eminescu, (Ilie) Mihail I. Lăzăreanu, fiul lui Io(a)n Lăzăreanu și al Elenei (Ileana, nepoată străbunicului meu și altor familii Murariu de la Cucorăni), fiica lui Vasile Murariu-Merticariu și a Mariei. Ion și Elena au decedat în 1903, în tinerețea (fiu)lui Mihail Lăzăreanu, iar la momentul respectiv, atât cei patru bunici ai lui cât și o mare parte dintre frații/surorile sale erau de asemenea decedați, lucru care a contribuit în mod fatal la pierderea unor martori/informații/dovezi și la adâncirea misterului din jurul delicatului subiect.

    De asemenea, pe baza unor cercetări mai vechi, se conturează și ipoteza ca acel ,,rus”, răsăritean venit de pe Don, să fi fost de fapt un mercenar cazac cu rădăcini într-o familie de vechi răzeși moldoveni de pe moșia Cerviceștilor, localitate foarte apropiată de Ipotești. Cum unele dintre catagrafii nu sunt traduse deocamdată, așteptarea apariției acestora la editură și investigarea (și a) altor surse pentru toate temele propuse se impune de la sine iar ca urmare încă mai pot să apară informații noi.

    Adresez mulțumiri sincere tuturor celor cuprinși în această listă pentru încurajări și pentru sprijinul acordat în cercetarea, strângerea și interpretarea de date și informații ce au contribuit la conturarea viitorului volum de memorialistică ,,Biografii sentimentale- document și cotroversă” (,,Nașterea, renașterea și stingerea unei legende”), pe urmele poetului Mihai Eminescu:
    Prof.  Sergiu Manolache- com. Mihai Eminescu, Botoșani
    Ion Ionescu-Bucovu,  Rânca, Gorj
    Dan Stănescu- Ploiești
    Dr. Silviu Văcaru- cercetător, Iași
    Ing. Nicolae Iosub- Botoșani
    Preot Ioan Canciuc- Botoșani
    Prof. G. Manole- Hănești, Botoșani
    Prof. Gheorghe Median- Botoșani
    Marin Toma- Dor Mărunt, Călărași
    Prof. univ. dr. S.M. Ardelean- Suceava
    Prof. univ. dr. C. Bejinariu- Iași
    Corneliu Fodor- fost secretar al com. Verești  sub mandatele a nouă primari
    Iulian Moldovan- Biblioteca ,,Mihai Eminescu” Botoșani
    Dr. Alexandrina Ioniță- Editura Demiurg Iași
    Daniela Lozneanu- subprefect de Botoșani
    Andrei-Roland Axinte, consilier CJ Botoșani
    Ana-Elisabeta Florescu-Coșereanu, Botoșani
    Preot Vasile Ștefan- Botoșani
    Preot Luca Diaconu- Mănăstirea Bistrița-Neamț
    Mihai Cornaci- numismat, Botoșani
    Preot Constantin Marișca- Bursuceni, com. Verești
    Rodica Crăcană- Arhivele Naționale Botoșani
    Geta Zaharia- Arhivele Naționale Botoșani
    Prof. Elena Condrei – Botoșani
    Dr. Sergiu Balanovici- Botoșani
    Dr. Dan Prodan- Botoșani
    Prof. Corneliu Filip- Botoșani
    Voicu Murariu, primar com. Vlădeni, Botoșani
    Mihai Chiriac, secretar Primăria Dumbrăveni
    Dorel Dorneanu, primar com. Corni, Botoșani
    Constantin Alupoaie, secretar Primăria Corni
    Laurențiu Maftei- Botoșani
    Anca-Petronela Bilius- Registrul de stare civilă de la Dumbrăveni
    Alin Daniliuc- Urbanism, primăria Botoșani
    Giuliana Patrar-Botușan, Registrul de stare civilă de la Botoșani
    Prof. Cornelia Viziteu, director al Bibliotecii Județene ,,Mihai Eminescu” Botoșani
    Prof. Gheorghe Burac de la Vlăsinești
    Dlui Coroblea de la Administrația cimitirelor Botoșani
    Ing. Ioan Serediuc, Botoșani
    Dan Acostăchioaie- Rm. Sărat, fost coleg de facultate,
    precum și rudelor mele:
    Ionela Pindelea- nepoata verișoarei Dorina I. Gaftoneanu de la Vatra-Dornei
    Paul Ciornei- Bursuceni, Verești- Suceava
    Mircea Gaftoneanu- Brașov
    Mircea Gaftoneanu- Pașcani
    Mihai M. Murariu- Botoșani
    Aspazia Gaftoneanu- Botoșani
    Dumitrița Gaftoneanu- Lăpăduș, verișoară, și fiul ei, Florin
    Vasilică Gaftoneanu- verișor, Moreni
    Ileana Gaftoneanu- verișoară, Verești
    Teodor Gaftoneanu- verișor, București
    Elena Luncă- București
    Călina Didi- Botoșani
    Mariana Doina Crețu- Botoșani
    Dorel Munteanu ,,Gaftoneanu”- Sarafinești
    Ioana Talpiz și fratele acesteia, Bogdan Marian Talpiz- Sarafinești, strănepoți.

    Rezumat bibliografic:
                 (Volume și articole consultate)

    -,,Moldova în epoca feudalismului”, VII, I, Chişinău 1975, Academia de Științe a RSS Moldovenească (cu catagrafia de la 1772-74)
    -,,Catagrafiile Visteriei Moldovei (1820-1845), VII.Ținutul Botoșanilor, Partea I (1820)
    -,,Catagrafiile Vistieriei Moldovei” 1820-1845, XI.Ținutul Suceava, Partea I (1820)
    -,,EMINESCU – CREANGĂ, Documente biografice inedite” – Pavel Țugui, 1996
    -,,Eminescu în documente de familie”- Gh. Ungureanu, 1977
    -,,Pe urmele lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1978
    -,,Contribuții la biografia lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1962
    -,,Noi contribuții la biografia lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1969
    -,,Eminescu la Ipotești”- D. Marin, 1979
    -,,Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu”- Ion Roșu, 1989
    -,,Cucorăni, pagini de istorie”- Sergiu Manolache, 2004
    -,,De la Cucorăni la Eminescu”- Sergiu Manolache, 2007
    -,,Sub zodia Luceafărului”- Sergiu Manolache, 2014
    -,,Eminescu-Ipotești-Eminescu”- V. Coșereanu, 2000
    -,,Monografia Mănăstirii Agafton”- Al. H. Simionescu, 1929
    -,,Romanul lui Eminescu”- Cezar Petrescu (Luceafărul, Nirvana și Carmen Saeculare), 1943-45
    -,,Monografia orașului Botoșani”- Artur Gorovei, 1926
    -,,Monografia orașului Botoșani”- Ștefan Ciubotaru, 1997
    -Revista Manucriptum 1/1975 și nr. 1/1976 – D. Vatamaniuc
    -Articol ,,Crai Nou”, 14 august 2014- preot Constantin Marișca, Bursuceni, com. Verești
    -Documente privind istoria României, veacurile XIV-XVI, A. Moldova, Alexandru I. Gonța
    -Un document inedit despre starea Principatului Moldovei la începutul anului 1812, Constantin Burac, 2010
    -,,Un om, o viaţă, un destin”, Editura AXA, Nicolae Iosub, iunie 2014 (inclusiv articolele autorului despre Mihai Eminescu publicate în revista ,,Luceafărul”)
    -Recunoaşteri arheologice în comuna Vereşti (județul Suceava), în Suceava, VI-VII, 1979-1980, N. Ursulescu
    -,,Povestea așezărilor bucovinene”, Ion Drăgușanul, 2012
    -Cazacii români. „Ucraina” – Ținutul Românesc de ,,la margine”, (r) dr. Mircea Dogaru, 2014
    -,,Boli, doftori și doftorii în Moldova (I). Ciuma” – Alexandrina Ioniță, Irina Croitoru, Revista română nr. 3 (61) / 2010
    -,,Dobrogea și războaiele ruso-turce. (I) Un tărâm devastat (1768-1774)”, Cristian Cealera, 2018
    -,,Dobrogea și războaiele ruso-turce. (II) Sfârșitul conflictului si pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk Kainargi) (1768-1774)”, Cristian Cealera, 2018
    – ,,Rădăcini româneşti ale Novorusiei. Cazacii români de dincolo de Nistru”, Ionuț Țene, 2018
    -,,Tezaurul toponimic al României. Moldova”, Academia Română, 1991
    -,,Perioada Autocrației în Basarabia Țaristă”, (1825-1873), Mircea Rusnac, 2012

    (Arhivele Naționale, fondurile de la Botoșani, Suceava, Iași)
    -Parohia com. Cucorăni, jud. Botoșani
    -Prefectura jud. Botoșani, tabele cu împroprietăriți la reforma lui Cuza din 1864, Plasa Siretului
    -Colecția registre de stare civilă com. Cucorăni, jud. Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă com. Corni, jud. Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă com. Brehuiești, jud. Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă com. Vlădeni, jud. Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă com. Dumbrăveni, jud. Suceava
    -Colecția registre de stare civilă com. Verești, jud. Suceava
    -Colecția registre de stare civilă com. Popăuți, jud. Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă com. Curtesti, jud. Botoșani
    -Registrele Administrației cimitirelor Botoșani
    -Colecția registre de stare civilă a mun. Botoșani
    -Colecția de hărți și schițe a orașului Botoșani

    ,,…Curiozitatea – alături de necesitate – sunt motoare ale progresului. Curiozitatea scormonitoare a d-lui Dorel Mihai Gaftoneanu l-au condus la descoperiri uimitoare despre proprii-i înaintași, despre rădăcinile sale. Ca adeseori, și dânsul a făcut descoperiri colaterale temei cercetate: a descoperit acte și fapte – ce par doar coincidențe – prin care neamul său ar putea avea tangențe cu neamul lui Eminescu. Coincidențele nasc ipoteze, iar ipotezele – fie prin confirmare, fie prin infirmare – conduc negreșit la noi adevăruri, la cunoaștere superioară și deschid noi orizonturi de cercetare. Așadar, felicitări pentru pentru temeinica cercetare încă în curs, pentru descoperirile obținute, care au permis formularea celor două ipoteze privindu-l pe străbunicul rus al lui Eminescu, respectiv pe înaintașii fiului lui Eminescu și al frumoasei Ileana. Aștept cu interes cartea ce va prezenta pe larg rezultatele cercetărilor sale, carte care, chiar dacă s-ar referi doar la neamul său, tot prezintă interes public. (Dan Stănescu, Ploiești.)”

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5