Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

 Poetul Mihai Eminescu – sumar documentar

Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 1 (121), ianuarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

 Poetul Mihai Eminescu – sumar documentar

Primit pentru publicare: 31 Ian. 2019
Autor: D. M. GAFTONEANU
Publicat: 31 Ian. 2019

© D.M: Gaftoneanu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

 

  Ipotezele cercetărilor personale din ultimul an, bazate pe o străveche povestire de familie și structurate pe următoarele trei subiecte principale, (se pare că) sunt confirmate de informațiile (la zi) din documentele regăsite în fondul arhivelor naționale:
– Străbunicul matern al lui Eminescu, Alexa (Potloff-Donțu), rusul (?), menționat în satul Bursuceni de pe moșia de la Dumbrăveni a familiei boierești Balș și urmat de un neam de morari la Vlădeni (*), Schitu Agafton (de unde ni se trage numele), Cucorăni, Dumbrăveni, Botoșani;
– Tatăl bunicului meu patern- bunic născut la Vlădeni (*) și care a trăit între 1862-1942,  străbunicul Io(a)n Murariu-Gaftoneanu (1826-1917, urmaș al unui morar născut la Sarafinești), consilier, epitrop la biserica fam. Eminovici-Eminescu din Ipotești- Cucorăni, locuitor în Cătămărăști-Botoșanca-Botoșani și identificarea urmașilor acestuia (în viață) din (trei) familii succesive, foarte probabil, un spectaculos caz (rezolvat) de regăsire în linii mari a unei identități pierdute de familie, după o perioadă de circa 150 ani!
Presupusul copil natural al lui Eminescu, (Ilie) Mihail I. Lăzăreanu, fiul lui Io(a)n Lăzăreanu și al Elenei (Ileana, nepoată străbunicului meu și altor familii Murariu de la Cucorăni), fiica lui Vasile Murariu-Merticariu și a Mariei. Ion și Elena au decedat în 1903, în tinerețea (fiu)lui Mihail Lăzăreanu, iar la momentul respectiv, atât cei patru bunici ai lui cât și o mare parte dintre frații/surorile sale erau de asemenea decedați, lucru care a contribuit în mod fatal la pierderea unor martori/informații/dovezi și la adâncirea misterului din jurul delicatului subiect.

De asemenea, pe baza unor cercetări mai vechi, se conturează și ipoteza ca acel ,,rus”, răsăritean venit de pe Don, să fi fost de fapt un mercenar cazac cu rădăcini într-o familie de vechi răzeși moldoveni de pe moșia Cerviceștilor, localitate foarte apropiată de Ipotești. Cum unele dintre catagrafii nu sunt traduse deocamdată, așteptarea apariției acestora la editură și investigarea (și a) altor surse pentru toate temele propuse se impune de la sine iar ca urmare încă mai pot să apară informații noi.

Adresez mulțumiri sincere tuturor celor cuprinși în această listă pentru încurajări și pentru sprijinul acordat în cercetarea, strângerea și interpretarea de date și informații ce au contribuit la conturarea viitorului volum de memorialistică ,,Biografii sentimentale- document și cotroversă” (,,Nașterea, renașterea și stingerea unei legende”), pe urmele poetului Mihai Eminescu:
Prof.  Sergiu Manolache- com. Mihai Eminescu, Botoșani
Ion Ionescu-Bucovu,  Rânca, Gorj
Dan Stănescu- Ploiești
Dr. Silviu Văcaru- cercetător, Iași
Ing. Nicolae Iosub- Botoșani
Preot Ioan Canciuc- Botoșani
Prof. G. Manole- Hănești, Botoșani
Prof. Gheorghe Median- Botoșani
Marin Toma- Dor Mărunt, Călărași
Prof. univ. dr. S.M. Ardelean- Suceava
Prof. univ. dr. C. Bejinariu- Iași
Corneliu Fodor- fost secretar al com. Verești  sub mandatele a nouă primari
Iulian Moldovan- Biblioteca ,,Mihai Eminescu” Botoșani
Dr. Alexandrina Ioniță- Editura Demiurg Iași
Daniela Lozneanu- subprefect de Botoșani
Andrei-Roland Axinte, consilier CJ Botoșani
Ana-Elisabeta Florescu-Coșereanu, Botoșani
Preot Vasile Ștefan- Botoșani
Preot Luca Diaconu- Mănăstirea Bistrița-Neamț
Mihai Cornaci- numismat, Botoșani
Preot Constantin Marișca- Bursuceni, com. Verești
Rodica Crăcană- Arhivele Naționale Botoșani
Geta Zaharia- Arhivele Naționale Botoșani
Prof. Elena Condrei – Botoșani
Dr. Sergiu Balanovici- Botoșani
Dr. Dan Prodan- Botoșani
Prof. Corneliu Filip- Botoșani
Voicu Murariu, primar com. Vlădeni, Botoșani
Mihai Chiriac, secretar Primăria Dumbrăveni
Dorel Dorneanu, primar com. Corni, Botoșani
Constantin Alupoaie, secretar Primăria Corni
Laurențiu Maftei- Botoșani
Anca-Petronela Bilius- Registrul de stare civilă de la Dumbrăveni
Alin Daniliuc- Urbanism, primăria Botoșani
Giuliana Patrar-Botușan, Registrul de stare civilă de la Botoșani
Prof. Cornelia Viziteu, director al Bibliotecii Județene ,,Mihai Eminescu” Botoșani
Prof. Gheorghe Burac de la Vlăsinești
Dlui Coroblea de la Administrația cimitirelor Botoșani
Ing. Ioan Serediuc, Botoșani
Dan Acostăchioaie- Rm. Sărat, fost coleg de facultate,
precum și rudelor mele:
Ionela Pindelea- nepoata verișoarei Dorina I. Gaftoneanu de la Vatra-Dornei
Paul Ciornei- Bursuceni, Verești- Suceava
Mircea Gaftoneanu- Brașov
Mircea Gaftoneanu- Pașcani
Mihai M. Murariu- Botoșani
Aspazia Gaftoneanu- Botoșani
Dumitrița Gaftoneanu- Lăpăduș, verișoară, și fiul ei, Florin
Vasilică Gaftoneanu- verișor, Moreni
Ileana Gaftoneanu- verișoară, Verești
Teodor Gaftoneanu- verișor, București
Elena Luncă- București
Călina Didi- Botoșani
Mariana Doina Crețu- Botoșani
Dorel Munteanu ,,Gaftoneanu”- Sarafinești
Ioana Talpiz și fratele acesteia, Bogdan Marian Talpiz- Sarafinești, strănepoți.

Rezumat bibliografic:
             (Volume și articole consultate)

-,,Moldova în epoca feudalismului”, VII, I, Chişinău 1975, Academia de Științe a RSS Moldovenească (cu catagrafia de la 1772-74)
-,,Catagrafiile Visteriei Moldovei (1820-1845), VII.Ținutul Botoșanilor, Partea I (1820)
-,,Catagrafiile Vistieriei Moldovei” 1820-1845, XI.Ținutul Suceava, Partea I (1820)
-,,EMINESCU – CREANGĂ, Documente biografice inedite” – Pavel Țugui, 1996
-,,Eminescu în documente de familie”- Gh. Ungureanu, 1977
-,,Pe urmele lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1978
-,,Contribuții la biografia lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1962
-,,Noi contribuții la biografia lui Mihai Eminescu”- Augustin Z.N. Pop, 1969
-,,Eminescu la Ipotești”- D. Marin, 1979
-,,Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu”- Ion Roșu, 1989
-,,Cucorăni, pagini de istorie”- Sergiu Manolache, 2004
-,,De la Cucorăni la Eminescu”- Sergiu Manolache, 2007
-,,Sub zodia Luceafărului”- Sergiu Manolache, 2014
-,,Eminescu-Ipotești-Eminescu”- V. Coșereanu, 2000
-,,Monografia Mănăstirii Agafton”- Al. H. Simionescu, 1929
-,,Romanul lui Eminescu”- Cezar Petrescu (Luceafărul, Nirvana și Carmen Saeculare), 1943-45
-,,Monografia orașului Botoșani”- Artur Gorovei, 1926
-,,Monografia orașului Botoșani”- Ștefan Ciubotaru, 1997
-Revista Manucriptum 1/1975 și nr. 1/1976 – D. Vatamaniuc
-Articol ,,Crai Nou”, 14 august 2014- preot Constantin Marișca, Bursuceni, com. Verești
-Documente privind istoria României, veacurile XIV-XVI, A. Moldova, Alexandru I. Gonța
-Un document inedit despre starea Principatului Moldovei la începutul anului 1812, Constantin Burac, 2010
-,,Un om, o viaţă, un destin”, Editura AXA, Nicolae Iosub, iunie 2014 (inclusiv articolele autorului despre Mihai Eminescu publicate în revista ,,Luceafărul”)
-Recunoaşteri arheologice în comuna Vereşti (județul Suceava), în Suceava, VI-VII, 1979-1980, N. Ursulescu
-,,Povestea așezărilor bucovinene”, Ion Drăgușanul, 2012
-Cazacii români. „Ucraina” – Ținutul Românesc de ,,la margine”, (r) dr. Mircea Dogaru, 2014
-,,Boli, doftori și doftorii în Moldova (I). Ciuma” – Alexandrina Ioniță, Irina Croitoru, Revista română nr. 3 (61) / 2010
-,,Dobrogea și războaiele ruso-turce. (I) Un tărâm devastat (1768-1774)”, Cristian Cealera, 2018
-,,Dobrogea și războaiele ruso-turce. (II) Sfârșitul conflictului si pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk Kainargi) (1768-1774)”, Cristian Cealera, 2018
– ,,Rădăcini româneşti ale Novorusiei. Cazacii români de dincolo de Nistru”, Ionuț Țene, 2018
-,,Tezaurul toponimic al României. Moldova”, Academia Română, 1991
-,,Perioada Autocrației în Basarabia Țaristă”, (1825-1873), Mircea Rusnac, 2012

(Arhivele Naționale, fondurile de la Botoșani, Suceava, Iași)
-Parohia com. Cucorăni, jud. Botoșani
-Prefectura jud. Botoșani, tabele cu împroprietăriți la reforma lui Cuza din 1864, Plasa Siretului
-Colecția registre de stare civilă com. Cucorăni, jud. Botoșani
-Colecția registre de stare civilă com. Corni, jud. Botoșani
-Colecția registre de stare civilă com. Brehuiești, jud. Botoșani
-Colecția registre de stare civilă com. Vlădeni, jud. Botoșani
-Colecția registre de stare civilă com. Dumbrăveni, jud. Suceava
-Colecția registre de stare civilă com. Verești, jud. Suceava
-Colecția registre de stare civilă com. Popăuți, jud. Botoșani
-Colecția registre de stare civilă com. Curtesti, jud. Botoșani
-Registrele Administrației cimitirelor Botoșani
-Colecția registre de stare civilă a mun. Botoșani
-Colecția de hărți și schițe a orașului Botoșani

,,…Curiozitatea – alături de necesitate – sunt motoare ale progresului. Curiozitatea scormonitoare a d-lui Dorel Mihai Gaftoneanu l-au condus la descoperiri uimitoare despre proprii-i înaintași, despre rădăcinile sale. Ca adeseori, și dânsul a făcut descoperiri colaterale temei cercetate: a descoperit acte și fapte – ce par doar coincidențe – prin care neamul său ar putea avea tangențe cu neamul lui Eminescu. Coincidențele nasc ipoteze, iar ipotezele – fie prin confirmare, fie prin infirmare – conduc negreșit la noi adevăruri, la cunoaștere superioară și deschid noi orizonturi de cercetare. Așadar, felicitări pentru pentru temeinica cercetare încă în curs, pentru descoperirile obținute, care au permis formularea celor două ipoteze privindu-l pe străbunicul rus al lui Eminescu, respectiv pe înaintașii fiului lui Eminescu și al frumoasei Ileana. Aștept cu interes cartea ce va prezenta pe larg rezultatele cercetărilor sale, carte care, chiar dacă s-ar referi doar la neamul său, tot prezintă interes public. (Dan Stănescu, Ploiești.)”

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5