Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

POEZII DE VASILE LARCO

 Larco,VPOEZII  DE   VASILE  LARCO

 

 

 

 

O stea, un vis

 

Pe cerul prea întunecat

O stea abia se-arată,

Coboară lin şi dintr-o dat

Rozariul îşi dilată.

 

E-atât de-aproape, aş putea

S-ating a ei dogoare

Cu pleoapa lăcrimând în ea

Tăcerile de sare.

 

O clipă parcă s-a oprit,

Ori visul o învie,

Iar între-apus şi răsărit

Mi-e ochiul o vecie.

 

De basmul ei mă las pătruns

În dorurile mele

Şi-o lacrimă îmi e de-ajuns

Să surp un cer de stele.
Visuri de florar

O floare gingaşă de mai,

Când soarele răsare,

Ţi-aş prinde-o-n părul tău bălai

De-mi dai o sărutare!

 

Aş risipi oricare nor,

Să fie zi senină

De-o să-mi trimiţi un gând de dor

Pe raze de lumină.

 

Oglinda apei ţi-o ofer

Să-ţi vezi în ea cosiţa,

Când luminatul colţ de cer

Trezi-va poieniţa.

 

Ne prindă sute de fiori

De dragoste curată,

Când lac de rouă-i peste flori

Şi peste lunca toată.

 

Iar o privire de-mi arunci,

Voi săruta privirea

Şi trilurile de prin lunci

Vestească-ne iubirea.

 

Un zâmbet de-o să-mi mai trimiţi

Şi visurile toate,

Voi şti că suntem doi sortiţi

Iubirilor curate.

  

De ziua ta

De ziua ta, rari trandafiri,

Prea roşii la culoare,

Simbolul marilor iubiri,

Ţi-i dau c-o sărutare.

 

Noroc să-ţi poarte-n astă zi

Şi-n cele viitoare,

Ca împreună cât vom fi

Un Rai să ne-nconjoare.

 

Să nu avem dificultăţi,

Din nor să facem soare

Şi din ruine, mari cetăţi,

Cu bravi paji la intrare.

 

Să facem bun din tot ce-i rău,

Covor de flori din fronturi

Şi tot ce-i trist, ajungă-n hău,

Spre alte orizonturi.

 

Cum azi nu ai tot ce-ţi doreşti

Din visurile toate,

Vreau Universul să-l primeşti

Să faci din el palate.

 

În ele chiriaş să fiu

Chiar fără de înscrisuri,

Că niciodată nu-i târziu

Să-mi pun speranţe-n visuri.

 

 

Enigma pădurii

De ce ai rătăcit, pădure,

Ecoul vorbelor de dor,

De ce-ai trimis pe căi obscure

Curate visuri de amor?

 

De ce-ai întins covoare pline

Cu ale florilor splendori,

Când am o floare lângă mine,

Cea mai frumoasă dintre flori?

 

Când noaptea fost-a la răscruce,

Atenţia să mi-o distragi,

De ce-ai pus Luna să străluce

Mai mult ca ochii mie dragi?

 

Când se-auzea cât ţine zarea

Cum îmi cânta iubita mea

De ce-ai trimis privighetoarea

Să cânte mai frumos ca ea?

 

Îmbrăţişaţi pe o cărare

În taină când ne-am sărutat,

De ce-ai pus o ciocănitoare

Să ducă vestea peste sat?

 

…………………………

 

Pădurea, cum secrete n-are,

În Raiul ei de nedescris,

Să mă trezească din visare

Un bob de rouă-a mai trimis.

 

Floare albă de april

Când văd o floare de april

Dispare-a frigului fior,

Am prospeţime de copil

Şi totul e îmbietor.

 

Necazurile pleacă-n zbor,

Dispare tonusul febril

La piept când strâng cu drag şi dor

O floare albă de april.

 

Speranţa-n floare-n zori îmi pun

Când pleacă Luna-n depărtări

Şi-n coşul dragostei adun

Săruturi şi îmbrăţişări

 

Mă-ncântă-al păsărilor tril

Şi nu dau frâu nicicând tristeţii

Când ştiu c-o floare de april

Îmi este în buchetul vieţii.

 

Gingaşă floare de april

Să nu te vestejeşti nicicând,

Pe-al dragostei pământ fertil

Răsară al iubirii gând!

       

Privind spre orizont

Acum, ca niciodată, munţii

Aş vrea să fie mai aproape

Să-mi şteargă fin sudoarea frunţii

Când cerbii vin să se adape.

 

În luciul apei curgătoare

Să văd un zâmbet, o privire,

Ce-ndeamnă tainic spre visare,

Spre alinare şi iubire.

 

Să simt răcoarea umbrei dese

A brazilor de viaţă plini

Că trece vremea să nu-mi pese,

Iubirea prindă rădăcini.

 

Să mă trezească din visare

Concertul de privighetori,

Dispară clipele amare,

În zare plece negrii nori.

 

Să simt mirosul fin de brad,

Iubita vină pe cărare

Şi-n al iubirii vis să cad

Plin de speranţe-nălţătoare.
Mi-ai promis…

Mi-ai promis un bob de rouă

Peste buzele-mi uscate

Şi o sărutare, două

Pe pleoapele lăsate.

 

Mi-ai promis un con de umbră

Când o arde Sfântul Soare,

Peste-a existenţei sumbră

Mi-ai promis o alinare.

 

Mi-ai promis o mângâiere

Soarele când o apune

Şi o clipă de tăcere

Când mi-oi face rugăciune.

 

Mi-ai promis o floare albă

Şi un nufăr de pe ape

Să le port ca pe o salbă

Ca mereu să-mi fii aproape.

   

Visătorul (rondel)

Părea un fel de visător

Când l-a văzut întâia oară

La ora tainică de seară

Spunându-i vorbe de amor.

 

În negura crepusculară

Cu voce clară de tenor,

Părea un fel de visător

Când l-a văzut întâia oară.

 

Cuprins ca  de-un fior de dor,

O prinse fin de subsuoară,

Luându-i banii şi-o brăţară,

Încât ar spune tuturor:

Părea un fel de visător.

                                                

PRIPITA (rondel)

L-a cunoscut din întâmplare

Pe stradă într-o dimineaţă,

Legându-se cu el pe viaţă

Căci i-a plăcut la-nfăţişare.

 

N-a mai cerut nici o povaţă,

Dar cum în graba asta mare…

L-a cunoscut din întâmplare

Pe stradă într-o dimineaţă.

 

Dar junele cu scopuri clare

Arama şi-o dădu pe faţă,

De-atunci el nici c-o mai răsfaţă

Iar ea regretă ziua-n care

L-a cunoscut din întâmplare.

                                                        

Cheia dragostei

La tine nu pot să ajung,

Deşi-mi doresc atât de mult,

Nu-i drumul greu şi nici prea lung

Dar cum dorinţa să-mi ascult?

 

Cărările se-mpleticesc

Şi se destramă rând pe rând

Pe care-adesea rătăcesc

În zori de zi cu tine-n gând.

 

Precum un fulg te văd plutind

Cuprins de-al dragostei fior,

Te-aş strânge, dar cum să te prind,

Când zbori mereu pe-aripi de dor!

 

Speranţa-mi este în zadar

Că-n jurul tău, ca un pustiu,

E-un zid imens, imaginar,

Iar cheia dragostei n-o ştiu.

 

Iubirea e un lucru sfânt,

Covor de flori, rodind mereu

Ce dăinuieşte pe pământ.

Dar nu pe unde trec şi eu.                                               

 

RONDEL  MATRIMONIAL

E scris adeseori prin ziare

Câte-un anunţ publicitar:

Donjuan deştept şi plin de har

Doresc o nimfă de-alinare!

 

Efortul nu-i chiar în zadar

Doar e şi câte-o fată, care

Citeşte uneori prin ziare

Câte-un anunţ publicitar,

 

Şi se cunosc, dar mi se pare

Se-ndrăgostesc în mod bizar

Căci ei nici după-o lună, iar

Sunt cavaleri şi domnişoare …

E scris adeseori prin ziare.

 

 

Visuri

Noroc de-ar fi să am şi eu,

Aş prinde trenul fericirii

Şi n-aş tot alerga mereu

S-ajung la staţia iubirii.

 

Aş prinde-o rază de lumină

Să-mi lumineze noaptea grea,

La piept aş strânge Luna plină

Şi o îndepărtată stea

 

Aş prinde-un nor rătăcitor

Rugându-l ca măcar de mâine

Să ude floarea din răzor

Şi spicul dătător de pâine.

 

Ţi-aş oferi iubire, ţie

În fiecare dimineaţă

Plăcutul tril de ciocârlie

Şi aş începe-o nouă viaţă!

 

.  Prea puţin…

Când soarele răsare,

Iubirii mă închin,

În păr ţi-aş prinde-o floare,

De n-ar fi prea puţin.

 

Te-aş pune la icoană

În loc de busuioc

Te-aş săruta sub geană

Să ai în veci noroc.

 

Al teiului coroană

Spre tine-aş vrea s-o-nclin,

Mireasma-i din poiană

Alunge un suspin.

 

Trimită în pustiuri

Al vieţii greu tumult,

Răsune potpuriuri…

Tot ce-i plăcut nu-i mult.

 

Cu strălucirea frunţii

De m-ai iubi mereu,

Aş răsturna şi munţii…

Nimic nu e prea greu.

 

Să fii mereu iubită,

Iubirea-i ca un mit,

Când eşti îndrăgostită

De un îndrăgostit.

 

De-om fi sub clar de Lună,

Şi sub un cer senin

O viaţă împreună

Ar fi mult prea puţin!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5