Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Procese de elaborare în receptarea textelor literare: Lectura anticipativă și răspunsul afectiv

    Lectura reprezintă elementul fundamental al orelor de Limba şi literatura română, dar mai mult decât atât este baza necesară pentru crearea unui cititor activ, capabil să înțeleagă mesajul textului, indiferent de tipul acestuia, literar sau nonliterar. În acest sens, cititorul interacționează cu textul, construind de fapt mesajul acestuia. În plus, prin lectură, elevul în ipostaza de cititor ajunge să dețină noi informații și cunoștințe, deci să se cunoască mai bine.

    „O carte adevărată nu este una pe care o citim, ci una care ne citește.” – Wystan Hugh Auden

    În cadrul programei școlare de limba şi literatura română, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, la nivelul valorilor şi atitudinilor care se doresc a fi dezvoltate si promovate se regăsesc cea a cultivării interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii, dar şi cea a stimulării gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate. Elevul trebuie să îşi dezvolte apetitul pentru lectură, înțelegând textele, reflectând asupra mesajelor transmise de către acestea şi integrând în sfera propriei culturi noile cunoştinţe. În cadrul orelor de limba şi literatura română, accentul este pus pe înțelegerea şi interpretarea textelor, elevul-cititor elaborând şi asumându-şi astfel opinii şi judecăţi de valoare.

    În şcoala contemporană, lectura, respectiv receptarea textului, are un dublu lor: de a-l ajuta pe elev să cunoască textele necesare pentru promovarea examenelor naţionale, dar şi de a-l pregăti pe elev pentru viaţă, de a-l susţine în construirea acelor mecanisme necesare pentru receptarea oricărui tip de text întâlnit în afara orelor de curs, în viaţa personală, deci pe parcursul  întregii sale existenţe. De fapt, lectura are atât un scop individual, cât şi unul social, deoarece elevul devine un participant activ al societăţii şi pentru acest aspect trebuie să deţină toate resursele necesare: cunoştinţe, informaţii, abilităţi şi valori, care sunt rezultatul direct al competenţei de lectură.

    Pentru a avea o înţelegere adecvată, totală a mesajului unui text, cititorul trebuie să exploreze lumea oferită de acesta, deci conţinutul, dar şi să păşească spre exterior pentru a găsi explicaţii, pentru a compara şi asocia informaţiile receptate cu cele pe care deja le deţine. În acest sens, elevul intră în lumea textului, identificând, integrând şi interpretând aspecte din conţinutul acestuia. De asemenea, elevul se va folosi de cunoştinţele personale şi culturale pentru a reflecta şi a evalua conţinutul/ forma textului respectiv. Cu alte cuvinte, elevul îşi creează propriul sens al textului aşa cum afirmă şi Florentina Sâmihăian – “cititorul poate depăşi textul propriu-zis prin procese de elaborare precum: predicţii, imagini mentale, reacţii emoţionale, reflecţii asupra textului, asocieri între text şi cunoştinţe/ experienţe anterioare”. (p. 299)

    Consider că înţelegerea oricărui tip de text poate fi realizată doar având la bază o lectură personalizată în care elevul-cititor intră într-o relaţie autentică şi originală cu textul respectiv, iar folosirea proceselor de elaborare sprijină acest demers de receptare. În cele ce urmează, am decis să evidenţiez modul în care anumite procese de elaborare pot fi folosite la orele de curs, respectiv în cadrul receptării textului narativ Enigma Otiliei de G. Călinescu, studiat de elevii claselor a X-a.

    Pentru exemplificare, am ales două procese de elaborare: lectura anticipativă şi răspunsul afectiv. Precizez că textele-suport folosite sunt oferite elevilor prin intermediul platformei Google Classroom, utilizată în cadrul şcolii online. Motivul pentru care am ales platforma a ţinut atât de usurinţa cu care aceasta este accesată de către elevi, cât şi de dorinţa de a-i menţine în contact cu mediul online în realizarea sarcinilor de lucru, dar şi în activităţile de predare- învăţare.

    1. Lectura anticipativă

    Acest proces de elaborare poate să fie folosit pentru generarea de predicţii, deoarece îl pune pe elev să creeze posibile scenarii despre personaje, despre relațiile dintre acestea, despre conflict, despre deznodământ. Toate activităţile sunt rezolvate în clasă, elevii având ca sarcină de lucru pentru acasă lectura integrală a operei lui Călinescu. Este necesar ca elevii să citească romanul Enigma Otiliei pentru a afla răspunsurile corecte, pentru a confirma/ infirma răspunsurile date anterior, pentru a compara informaţia din text cu ceea ce ei înşişi au formulat pornind de la textele-suport analizate în clasă.

    Elevilor li s-a precizat titlul lecţiei şi li s-a cerut să răspundă în enunţuri la următoarele cerinţe:
    a) Cine ar putea fi Otilia? De ce?
    b) Ce ar putea sugera titlul, ţinând cont de semnificaţia cuvântului „enigmă”?

    Ulterior, elevii au primit textul-suport:
    „Într-o seară de la începutul lui iulie 1909, cu puţin timp înainte de orele zece, un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean, intra în strada Antim, venind dinspre strada Sfinţii Apostoli cu un soi de valiză în mână, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindcă, neobosit, o trecea des dintr-o mână într-alta. […] Într-adevăr, toate curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui sat ce era atunci Capitala.[…] Tânărul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutând, acolo unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor.[…] Tânărul, hotărându-se în fine, trase de mânerul clopoţelului. Atunci un fel de schelălăit metalic răsună de sus ca-n nişte spaţii mari şi goale cu ecou rău. Trecu un timp chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară şi cu o iritantă încetineală.”

    Elevii au avut de răspuns la următoarele cerinţe:
    a) Cine ar putea fi tânărul?
    b) Ce relaţie ar putea acesta avea cu Otilia?
    c) Cine crezi că îi va deschide uşa tânărului?

    2. Răspunsul afectiv

    Prin realizarea unor răspunsuri afective, se pune accent pe valorificarea emoţiilor elevilor provocate de textul citit, de personajul înfăţişat, de modul în care personajul reacţionează la situaţii/ alte personaje sau alege anumite aspecte legate de existenţa sa.
    Elevii primesc următoarele texte- suport:

    Text 1
    „ – Unchiul Costache? îndrăzni să deschidă gura tânărul, pe urmă, intimidat, reface întrebarea: Aici şade domnul Constantin Giurgiuveanu?
    Bătrânul clipi din ochi, ca şi când n-ar fi înţeles întrebarea, mişcă buzele, dar nu răspunse nimic.
    – Eu sunt Felix- adăugă tânărul, uimit de această primire- nepotul dumnealui.
    Omul spân păru tot aşa de plictisit de întrebare, clipi de câteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas neaşteptat de răguşit, aproape şoptit, duhnind a tutun, răspunse repede:
    – Nu-nu-nu ştiu… nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc…
    Buimăcit, tânărul stătu locului nemişcat, aşteptând parcă o revenire asupra tăgadei.”

    Text 2:
    „Felix se închise în biroul lui şi scoase vechea fotografie pe care i-o dăduse Otilia. Ce deosebire! Unde era Otilia de altădată? Nu numai Otilia era o enigmă, ci destinul însuşi . Dinadins, într-o duminică, o luă pe strada Antim. Prefacerile nu schimbaseră cu totul caracterul străzii. Casa lui moş Costache era leproasă, înnegrită. Poarta era ţinută cu un lanţ, şi curtea toată năpădită de scaieţi. Nu mai părea să fie locuită. […] Felix îşi aduse aminte de seara când venise cu valiza în mână şi trăsese de schelălăitorul clopoţel. I se păru că ţeasta lucioasă a lui moş Costache apare la uşă şi vechile lui vorbe îi răsunară limpede la ureche:
    ‘ Aici nu stă nimeni!’ ”

    Elevii trebuie să răspundă în enunţuri la cerinţele date:
    a) Textul 1 : Cum te-ai fi simţit în locul lui Felix? Ai fi plecat sau ai fi încercat să vorbeşti cu bătrânul pentru a-i cere mai multe informaţii?
    b) Textul 2: Cum te-ai fi simţit în locul lui Felix? Ai fi vrut să mai intri în casă? Ai fi vrut să schimbi ceva din alegerile trecutului?
    c) Alegând unul dintre cele două texte-suport, imaginează-ţi că eşti Felix şi iei decizia de a-i scrie autorului o scrisoare. Ce l-ai întreba? Ce i-ai mărturisi? Care ar fi starea ta sufletească?

    Procesele de elaborare îi ajută pe elevi să îşi construiască în mod original răspunsurile pornind de la textele- suport analizate. Regăsindu-se prin lectură în ipostaza de creatori, elevii sunt stimulaţi să citească pentru a afla adevăratul fir epic al romanului, pentru a descoperi care este relaţia dintre tânăr-bătrân-Otilia. Intrând în pielea personajului, elevii empatizează cu acesta şi fac reflecţii cu privire la modul în care ei înşişi ar reacţiona sau ar alege în anumite situaţii de viaţă.

    Bibliografie
    1. Citate despre lectură (citatepedia.ro)
    2. Sâmihăian Florentina, O didactică a limbii şi literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev, Capitolul VIII Didactica lecturii, Editura Art, Bucureşti, 2014.
    3. Călinescu G., Enigma Otiliei, Editura 100+ GRAMAR, Bucureşti, 1997.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5