Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Reportaj din „Lumea Nouă”.Bărăganul. Marin Toma. „Dor de dor” din Dor Mărunt.(file de jurnal de călătorie)

Reportaj din „Lumea Nouă”.
Bărăganul. Marin Toma. „Dor de dor” din Dor Mărunt.
(file de jurnal de călătorie)

…Invitat de către entuziastul editor Marin Toma pentru Marele Premiu de Poezie la festivitatea publică de decernare a distincţiilor Concursului Naţional patronat de  Revista literară ,,Dor de dor” din localitatea Dor-Mărunt, judeţul Călăraşi, Hanul Turistic Lehliu Gară, stabiliment de agrement postat strategic în spatele rândurilor de salcâmi aliniate în rânduri cazone aidoma unor disciplinate regimente de pedestraşi…

…Călător solitar de noapte incognito timp de vreo opt ore în trenul aglomerat cu trupuri obosite ce se chinuie moţăind contorsionate alandala în toate direcţiile pe scaune sub cadenţa debordantă a cailor putere în galop susţinut către capitală…

…Intrigat de ţipetele prelungi ale unui pescăruş în (p)lin zbor cu aripile larg desfăcute deasupra gării din Oborul Bucureştilor pe cerul albastru al dimineţii de vară, privesc la cele câteva mese improvizate la terasa „Pierde Tren” (ce nume amuzant!), năpădite de stoluri de conaţionali gălăgioşi în haine de muncă având palmele crăpate şi feţele arse zdravăn de soare dar şi de zestrea genetică uşor de ghicit…

…Ca organizator şi publicist, excelent raport preţ-calitate pentru capul şi coada afacerii, aşa îl descriam nu demult pe scriitorul Marin Toma, părintele fondator al revistei literare „Dor de dor” într-un scurt profil de greu calibru dintr-un catren condimentat cu accente de umor…

…Două nume mici, comune, ce compun un nume mare!
…„Dor de dor”  şi scriitorul- sunt ca „Luna” lângă „Soare”!
…„Ceauşescu”…  „Don Quijotte”…  „Ţepeş”… „Papa de la Roma”!
…„Nea Marin” (!) – un Amza Pellea cu profil de Sfântul Toma!

O asistenţă consistentă stând la masa întinsă la umbră, zâmbete, flori superbe în ghivece suspendate, blitz-uri fulgere ale aparatelor de fotografiat şi multă, multă bună dispoziţie…

…Praful în nori groşi în urma cine ştie cărui vehicul rătăcit prin patria secetelor şi crivăţului sălbatic ne reaminteşte că suntem în inima stepei Bărăganului, imperiul humusului aur negru…

…Marin Toma ne vorbeşte calm de la microfon despre primarul din Dor Mărunt, Ion Iacomi, un edil grijuliu aflat cu ceva treburi undeva prin Franţa, pe aproape de Lyon, care se interesează la telefon dacă evenimentul decurge conform planului şi dacă mai este nevoie de ceva…

…Fostul primar din Belciugatele, Petre Dinei, cu 32 de ani consecutivi la conducerea primăriei din localitate, ne-a amuzat copios povestindu-ne despre facerile de bine ale străinilor care, ete-na, nu mai pot de grija noastră numai şi numai ca să ne vadă cu o treaptă mai domni, vorba lui Păunescu…

…Singurul neajuns al evenimentului, prea multele feluri de mâncare servite, care de care mai apetisante…

… Din postura de admirator al unei frânturi din spectacolul lumii îi transmit urări de bine pe mai departe d-lui profesor Neculai Lazea pentru cenaclul ,,Mircea Eliade” din Cernavodă… Aprecieri sincere pentru savoarea poemelor lui Mircea Dorin Istrate… Inconfundabile scrierile doamnei Viorica Cătuneanu… Remarc numele conjudeţenelor mele Mariana Adăscăliţei  din Dorohoi şi Elena Spiridon de la Flămânzi şi al consacratei Tatiana Scurtu Munteanu din Galaţi…

Urmăresc câteva spicuiri din universurile literare ale poetelor Mădălina Elena Barbu şi Camelia Lungu… Ai destule lucruri de învăţat dintr-un scurt dialog cu scriitorii N. P. Stan şi Theodor  Râpan… Un poet interesant, Viorel Chibzui…DMG,1  Florentina Loredana Dalian, prezenţă scenică, muncă şi talent, unul dintre numele distincte ca stil şi ca tematică abordată ale actualităţii literare …Un prozator înăscut, Liviu Chifane… Frumoase rândurile Aureliei Corbeanu… Nume mari, epigramiştii Florin Rotaru, Ioan Toderaşcu, Nicu Stancu, Ion Moraru… Prozatoarea  Mirela Penu,  exploratoare asiduă în Vestul Sălbatic al textelor nuvelelor încă nedescoperite… Plăcute reportajele  Monicăi Duşan şi ale scriitorului Miron Ţic Ilia de pe undeva din Hunedoara… Poezia plină de sensibilitate şi trăire a Lidiei Batali şi cea a Monicăi Gherghel, care îmi şopteşte cu mândrie că şi dumneaei este născută în Botoşaniul marelui Eminescu… Tablourile pictorilor Steluţa Nistorescu, Cristian Duţulescu şi ale Constanţei Abălaşei- Donosă cu imagini de dincolo de cuvinte… Maria Şerban Silivaş sau muzicalitatea versului recitat cu pasiune… Georgeta Muscă-Oană şi Mariana Kabbout, două poete energice care la Dor Mărunt au coborât din sferele înalte ale poeziei la farmecul greu de egalat al mersului pe jos sau în căruţa strămoşească prin colbăiala drumului de ţară cugetând la nemuritoarea rază cu glezna scrântită şi la neuitatul „Facit indignatio versum” al lui Juvenal…  Plăcut impresionat de profunzimea şi sinceritatea gândurilor din discursul lui Gabriel Dragnea… Un real talent literar şi interpretativ, doamna Venera Stoicescu… Alexandru Priboieni sau maturitatea condeiului ce scrie cu plăcerea şi imaginaţia unui adolescent… Chitara şi Traian Chiricuţă, de nedespărţit, cântand emoţiona(n)t: „E Dor Mărunt un Ipoteşti de Bărăgan Nu am reţinut numele tuturor distinşilor prezenţi şi sper că nici nu se va supăra nimeni pe mine aflat pentru câteva momente în postura ingrată de cronicar monden aidoma celebrului jurnalist Edgar (Turturel) Bostandaki al lui Caragiale…

…Greu încercat de soarta deloc binevoitoare, ţintuit într-un cărucior cu rotile de o neiertătoare suferinţă, mă întampină acasă la dumnealor chipul senin al scriitorului Marin Toma şi zâmbetul fiicei, Rodica, alături de ospitaliera doamnă Doina, mâna dreaptă a scriitorului pe post de factotum…

…Ce plăcut şi reconfortant este să stai la umbra merilor şi viei din curtea celor trei case ale lui Marin Toma, să asculţi ciripitul micilor papagali din colivie şi să te joci hrănind cei doi simpatici căţeluşi!

…Seara, la taifas cu profesorul Radu Stoian, de o viaţă profesor de limba română, un om inteligent, cu vocaţie tehnică, greu de pornit la vorbă, dar şi greu de oprit într-o avalanşă de argumente-cunoştinţe atunci când îl ispitesc despre bucata de plastilina amorfă modelată după gusturi diverse care e străvechea poezie românească…

…Încântat de ţârâitul greierilor într-un concert frenetic sub luna ca un pepene roşu tăiat pe jumătate, caut din priviri Steaua Nordului, înmulţind de cinci ori latura din spate a Carului Mare….

…Nu ştiu cât de bine i se mai potrivesc astăzi modernului Dor Mărunt versurile mele din Micul univers de ţară, dar măcar ca banal surogat de imagine poetică şi poate că tot ar merge …

…Case. Garduri. Curţi. Pământuri. Mirişti, arături şi haturi.
Pomi, livezi şi animale. Flori. Grădini. Legume. Straturi.
Vară. Soare. Colb. Căldură. Cuiburi. Nelipsite ciori.
Briza, ce abia adie. Rare, lungi, scame de nori.
…Praful suveran domneşte ca un rege peste tot,
Pe acoperiş, cât palma, iar pe drumuri, de un cot!
Tartor, legea el o face… şters, revine iar la loc
Şi pe rufele pe sârmă şi în oalele pe foc.
…(Iarna. Frig, omăt şi crivăţ. Şase luni, sezonul rece.
Chiciură, polei şi ceaţă. Greu de tot, încet mai trece.
Nu mai sunt acele timpuri cu nămeţii mari cât casa,
Harcea-parcea, anotimpuri ! …Toate sunt tabula rasa!).
…Lanuri. Grâu. Porumb. Pătrate. Rânduri de cartofi cazone.
Mâini crăpate. Feţe arse. Dirijori şi primadone.
Zmeură. Ce bună este! Trandafiri, bujori şi crini.
Stânjenei. Lalele. Brusturi. Liliac şi soc. Mălini.

…Crâmpeie fugare de imagini la întoarcerea cu personalul care se strecoară ca un gigantic şarpe de mare gonind printre oceanele de porumb şi floarea soarelui de-a stânga şi de-a dreapta…

…Dragonul Roşu chinezesc… Nu o să vezi picior de pisică sau de câine maidanez prin apropierea complexului, îmi spune vocea hâtră a vecinului din dreapta mea, fin cunoscător al năravurilor hoardelor de asiatici, după cum singur se prezintă…

…Foişorul de foc, Capşa, Intercontinentalul, un Spiru Haret alb impecabil şi impozant pe soclu, sediile impozante ale unor partide mai mult sau mai puţin istorice care mi-au produs valuri tsunami de dezamăgiri postdecembriste…

…Deasupra gării Obor, pescăruşul din ziua trecută e tot la locul lui, la datorie, continuându-şi imperturbabil rondul pe cer, simbol înaripat neîncoronat al imaginii spiritului poetic peren…

…Revenind la abnegaţia cu care scriitorul Marin Toma îşi ia în serios rolul de promotor de noi scribi, oare câţi organizatori de evenimente culturale mai dau dovadă de atâta profesionalism gestionând colaborarea cu zeci şi zeci de participanţi din toate colţurile ţării, fără îndoială şi cu destule sacrificii deloc uşor de suportat?DMG,2

Cine mai poate vorbi de scriitori mari şi mici cât timp suntem cu toţii piesele unui uriaş puzzle universal din care numai şi numai posteritatea va selecta câteva nume spre temporară pomenire, condeieri cu o perspectivă mai largă  asupra infinitului peisaj existenţialist, asemenea pieselor de la marginea jocului, ceva mai simplu de recunoscut şi de aşezat la locul lor…

Reporter ad-hoc, D.M. Gaftoneanu, august 2013, Botoşani



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 27 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5