Primit pentru publicare: 10 febr. 2016
Autor: Dorina RODU, redactor al Rev. Luceafărul (Bt)
Foto:© Dorina RODU
Editor: Olivian IVANICIUC
Publicat: 10 febr. 2016

Marcăm Stejarii. Seva din rădăcinile gliei strămoșești, Gheorghe Burac – 80

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, 
Decât un nume adunat pe o carte, 
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine, 
Prin râpi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Aşeaz-o cu credinţă căpătâi. 
Ea e hrisovul vostru cel dintâi. 
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele vărsate-n mine.” – Tudor Arghezi

Astăzi, 10 februarie 2016, la Școala Gimnazială din localitatea Vlăsinești a avut loc debutul Colecţiei de cărţi ,,Virtutea Sătească” prin lansarea cărţii Marcăm Stejarii. Gheorghe Burac – seva din rădăcinile gliei strămoșești, semnată de Ion Istrate şi apărută la Botoşani, Ed. Arena Cărţii – 2016.

Marcarea stejarilor a început cu prilejul  aniversarea frumoasei vârste de 80 de ani a domnului prof. Gheorghe Burac – un adevărat profesor și mentor (Lucia Olaru Nenati).

Printre invitați s-au numărat: Lucia Olaru Nenati, eminescolog – scriitor, Georgică Manole, scriitor – redactor şef al Rev. Luceafărul(Bt),  Gheorghe Median, autor de cărţi, istoric şi muzeograf – redactor  al Rev. Luceafărul(Bt), Dan Prodan, autor de cărţi, istoric şi publicist – redactor al Rev. Luceafărul(Bt), Al D. Funduianu, scriitor – redactor al Rev. Luceafărul(Bt), Constantin Adam, scriitor – regizor tehnic la Teatrul de Stat Mihai Eminescu, Pr. Ioan Canciuc, autor de cărţi – monograf, Ilie Avărvării, autor de cărţi – monograf, Marcel Trufin -autor de cărţi – monograf, Vasile Lebădă, autor de cărţi – monograf,  Lucian Trufin – primarul comunei, Lidia Macsiniuc – director şcoală -, cadre didactice ale Școlii din Vlăsinești, prieteni de familie, un numeros public vlăsineştean şi, bineînţeles, autorul cărţii Ion Istrate, directorul Ed. Agata şi al Rev. Luceafărul (Bt).

Cartea care a fost lansată, la acest important eveniment pentru botoşăneni, este dovada respectului pentru valorile satelor româneşti şi a celor care ostenesc în ,,Interiorul Ţarinei”, lucru ieşit în evidenţă după însăşi spusa autorului suprinse în chenare speciale în primele foi răsfoite: „Am făurit această carte, în gest de omagiu adus celor care m-au învățat să-mi iubesc satul natal și țara, părinților mei și străbunilor mei, din inima cărora nu a țâșnit, spre viețuire, decât sânge de țărani”. O carte specială, apărută la un moment aniversar, Gheorghe Burac – 80, dedicată „… ilustrului pedagog și luminător al satelor din Valea Bașeului, profesorului…, prin venele căruia nu curge decât sânge din seva gliei strămoșești!”. Această carte este o adevărată comoară și un serafic cadou atât pentru cel sărbătorit, cât și pentru istoria localității Vlăsinești, care va dăinui peste ani și ani: Vorba zboară, dar scrisul rămâne!

După cum afirma și Prof. Dr. Lucia Olaru Nenati: „oamenii disprețuiesc valorile noastre, din păcate”, într-adevăr mulți din zilele noastre nu știu să aprecieze valorile vii, care se mişcă.  De aceea trebuie să luptăm pentru a-i promova și elogia, o propunere a Dnei L. Olaru Nenati pentru a institui o medalie/diplomă pentru oamenii de patrimoniu, fiind primită cu aplauze de către cei prezenţi iar primarul localității Vlăsinești, Lucian Trufin, a asigurat că preia aceasta şi va constituie, prima aplicaţie, aici la Vlăsineşti.
Respectul şi aprecierea pentru prof. Gheorghe Burac au marcat, în continuare, alocuţiunile rostite de Prof. Gheorghe Median, ing. Lucian Trufin, Prof. Georgică Manole, prof. Al. D. Funduianu, Prof. Dan Prodan, prof. Ana Lebădă, totul fiind elegant şi profesionist diriguit de către amfentrionul Serbării, prof. Lidia Macsiniuc.

G. Manole: „Pe lângă stabilitate, la Gh. Burac se observă alte câteva direcții constructive. Prima, și cea mai importantă, este aceea de a nu se izola, de a nu reduce contactele sociale. Gheorghe Burac nu mai este într-o competiție cu cineva, acum se raportează, cu o insistență demnă de invidiat, la sine și la grupul social din care s-a ivit în această lume. Pe cea de-a doua o deduc din situația că la Gh. Burac nu se observă puseuri de devalorizare a potențialului său creativ. De admirat, în al treilea rând, lupta permanentă pe care a dus-o pentru a se înscrie corect în elita pozitivă a comunei, a județului și chiar a țării.”

Lucian Trufin și-a exprimat aprecierea și admirația față de sărbătoritul acestei zile prin cuvinte alese: „Când vorbesc despre sărbătoritul acestei zile – 10 februarie- folosesc cu predilecție expresia ZECI de ani, care are la bază cuvântul ZECE și care, după cum bine-știm cu toții, reprezintă <nota maximă> sau <numărul perfect>. …  Cu ochii adultului de astăzi, pot distinge un caracter ferm, serios, riguros, având încă puterea de a influența și schimba ZECI de oameni. Cu ochii primarului sau al reprezentantului legal al acestei așezări, văd un colaborator neobosit, activ și de încredere, în tot ceea ce presupune inovarea și modernizarea comunei Vlăsinești. Cu ochii cititorului admir pasiunea și „localismul creator” al omului de cultură Gh. Burac.”

Şi sigur, acceptul şi replica Stejarului marcat, Gheorghe Burac, care le-a mulțumit şi invitaţilor: „în modul cel mai cordial domnului director Ion Istrate, ca și celor care l-au secundat în realizarea acestei cărți, în deosebi domnului primar Lucian Trufin, domnișoarei directoare a Școlii – Lidia Macsiniuc și domnului profesor Haralambie Holic, care au îmbogățit cartea cu articole de talent și suflet, și tuturor celor din ale căror contribuții s-a întrupat ea. Nu-mi aduc bine aminte cum a fost acea zi de 10 februarie cu 75 de ani în urmă…am uitat. Țin minte, însă câte ceva din cele trăite mai târziu: prima zi de școală –la 6 ani, plecarea tatei la război, anii de gimnaziu –grei ani! (naveta la Săveni, frigul și întunericul din școală), epidemia de tifos, seceta din anul 1946 și foametea din 1947, anii formării mele ca dascăl la Școala Normală de la Șendriceni, prezentarea la Școala din Mitoc – unde am fost repartizat într-o zi de august a anului 1953 și pe loc integrat în colectivul didactic. Pentru numeroasele merite ale unităților de învățământ din comună, în numele colectivelor didactice, eu am primit diferite distincții drept recompense: medalii, diplome – printre care cea mai importantă: pentru merite deosebite în calitate de cadru didactic și conducător de unitate școlară. Alte activități, la fel de apreciate, am desfășurat în afara școlii: prima broșură monografică (1996), Monografia com. Vlăsinești în 2 volume, vol. de publicistică <Lumini ce nu se sting>, Memorii ”Raportul de seară” în 2015, com. Vlăsinești. Școala – 150. Privire monografică ș.a., prilejuri cu care mi s-au conferit și alte diplome de onoare, de excelență și mai presus diploma de Cetățean de Onoare al com. Vlăsinești și Virtutea Sătească, confirmând că ființa mea a fost îmbibată de duhul satului, sentiment ce vine spre noi din straturile adânci ale geologiei sufletului național.
Este ceea ce exprimă și cartea omagială pe care mi-a dedicat-o cu prilejul sărbătoririi de astăzi, distinsul om de cultură – domnul Ion Istrate – directorul Editurii Agata Botoșani, pe care sugestiv a intitulat-o : „Gheorghe Burac, seva din rădăcinile gliei strămoșești”.

Luându-l ca exemplu pe domnul Gh. Burac, trebuie să devenim noi înșine schimbarea care vrem să o vedem în lume (M.Gandhi), nu numai pentru a ne păstra și duce mai departe tradițiile, ci și pentru a ne păstra cultura, deci, implicit identitatea.