Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr. 6 (150), Iunie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Libertate şi destin

Primit pentru publicare: 23 Iun 2021
Autor: Tudor PETCU – Profesor de filosofie, Liceul Teoretic Little London
Publicat: 25 Iun. 2021
© Tudor Petcu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Reprezentarea Învierii Domnului în artă

Recent, am avut onoarea de a primi din partea unuia dintre cei mai importanti colaboratori şi formatori de-ai mei, François Boespflug, excelentul său volum „Il giorno di Pasqua nell’Arte”, o adevărată colecție artistică şi iconografică referitor la ceea ce a reprezentat învierea lui Iisus Hristos.
Volumul este prefațat într-o manieră exemplară de către soția sa Emanuela Fogliadini, cu care, de asemenea am avut privilegiul de a colabora de-a lungul anilor.
Profesoara Fogliadini reuşeşte să surprindă cu o acuratețe şi inteligență istorico-estetică aparte momentele esențiale din istoria artei în care este reprezentat Mântuitorul în diferitele sale ipostaze, mai ales după Înviere, atunci când s-a înfățişat mironosițelor.
De fapt, aş spune că Emanuela Fogliadini, ne oferă un adevărat compendiu de teologie artistică şi iconografică astfel încât noi, cititorii de rând, să înțelegem că Învierea Domnului a stârnit fără îndoială emoții imaginare în rândurile marilor pictori în demersul lor de a pătrunde adâncul celui mai important eveniment din istoria umanității.
Pe de altă parte, François Boespflug, eminent istoric al artei iconografice în Occident, ne încântă cu măiestria sa descrptivă referitor la cele mai reprezentative icoane şi picturi, mai cu seamă renascentiste, unele dintre ele uitate, care au în centru Învierea Domnului.
Desigur, demersul de cercetare pe care îl realizează François Boespflug este menit să ne evidențieze faptul că arta iconografică în sine este mai mult decât un joc de imaginație, o estetică edulcorantă a realității, adesea mânată de puseuri totalitare. De fapt, volumul său ne arată fără îndoială autenticitatea Învierii în sine care a inspirat atât de multe preocupări artistice, acestea din urmă fiind înțelegeri personale mai mult sau mai puțin subiective cu privire la realitatea istorică menționată.
Evident, François Boespflug dezvoltă şi o teologie a icoanei având în vedere accentul pe care îl pune asupra detaliilor şi motivelor ce stau la baza mesajului spiritual pe care acestea din urmă îl transmit.
Pe de altă parte, studiind albumul editat de către François Boespflug, avem oportunitatea de a înțelege mai bine diferența comprehensivă între Orient şi Occident vis-a-vis de Învierea Fiului lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, iconografia ortodoxă este mult mai simplă în manifestările sale artistice, în încercarea sa de a rămâne fidelă descrierilor scripturistice, în timp ce arta occidentală recurge la o gamă infinită de libertăți estetice, imaginația în sine jucând un rol aparte din acest punct de vedere, nefiind exilată într-o conştiință a exactității.
În orice caz, volumul de față nu merită doar atenția cuvenită, ci mai ales o exploatare istorică, intelectuală şi spirituală din partea cititorilor, în aşa fel încât să înțeleagă pe de o parte mirajul artistic al reprezentării Învierii Domnului, dar şi felul în care acest eveniment marcat de voința divină a influențat decisiv destinul umanității.
Îi felicit sincer pe François Boespflug şi Emanuela Fogliadini pentru munca asiduă pe care au desfăşurat-o în vederea acestui volum, demonstrându-ne într-un fel că încercarea de a-l înțelege pe Iisus Hristos răstignit, înviat şi înălțat reprezintă probabil o disciplină arcană a vieții.