Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza

Printre eroii botoşăneni participanţi la Războiul pentru Independenţă din 1877/1878, pomeniţi în „Monografia Judeţului Botoşani” apărută în Editura Sport – Turism, 1980, se înscrie la loc de cinste şi colonelul CONSTANTIN PILAT (1838-1922), omis în monografia mai sus menţionată.

CONSTANTIN PILAT s-a născut la BOTOŞANI la 10 aprilie 1833 şi urmează treptele ierarhiei militare în felul următor: cadet (1855), sublocotenent (1858), locotenent (1862), căpitan (1855), maior (1868), locotenent colonel (1871), colonel (1877), iar până la sfârşitul vieţii avansează la gradul de general de brigadă. Este printre principalii participanţi la conspiraţia de detronare a lui Al. I. Cuza din noaptea de 10-11 februarie 1866, ce i-au impus să semneze actul de abdicare. Evenimentele din februarie 1866 sunt relatate de doamna Elena Cuza astfel: ,,Deodată mi se pare că aud o lovitură de pistol… În momentul când am deschis uşa pentru a mă duce printr-un culoar din apartamentul meu în apartamentul lui Vodă, două şiruri de soldaţi puşi în acel culoar încrucişaseră baionetele iar PILAT care-i comandă se prezentă spunându-mi că nu este voie de trecut! / «-Dar poate că nu mă cunoşti domnule Pilat.» / «-Ba da, te cunosc. Măria ta, dar nu pot să te las să treci» / Atunci i-am spus: «-Spune-i cel puţin colonelului Pisoschi ca să vie până la mine.» /
«-Aceasta voi face-o îndată», răspunde Pilat, care plecă să cheme pe Pisoschi (n.a. Nicolae Pisoschi, locotenent-colonel, apropiat al lui Al.I. Cuza, adjutant domnesc). / După câtva vreme îmi adusă pe Pisoschi între puşchi: / «-Dar ce se întâmplă Pisoschi?» / «-D-apoi dă, ştiu şi eu Măria Ta?» / În sfârşit, mi se spune că Vodă-Cuza abdicase şi fusese scos din Palat fără însă ca să mi se dea voie să merg să-l văd. În faţa Palatului erau aşezate tunurile cu roţile învălătucite cu paie; în curte era o mulţime de norod şi armată care nu ştia nimic din ce se petrecea.”
În anul 1868 este avansat la gradul de maior, Constantin Pilat trece în neactivitate. Apoi participă ca voluntar în armata franceză în timpul războiului franco-prusac (1870-1871), când Franţa este învinsă de Prusia în bătălia de la Sedan, în septembrie1870, iar împăratul Napoleon al III-lea este făcut prizonier cu întreaga armată franceză şi cedează provinciile Alsacia şi Lorena. La 9 ianuarie 1871, este avansat locotenent-colonel. Reîntors în ţară, Constantin Pilat este reîncadrat în armata română la 1 iulie1877 şi, participă la războiul de independenţă ca subşef al Statului Major al armatei române, fiind avansat pentru merite deosebite în organizarea şi conducerea armatei la gradul de colonel, la 1 decembrie 1877 şi, decorat în grad de ofiţer cu ,,Steaua României”, ,,Virtutea Militară” de aur, ..Trecerea Dunări”, ,,Apărătorii Independenţei”, Ordinul Rus ,,Sf. Ana” şi ,,Medalia Comemorativă de campanie”, tot rusă.

Legătura lui Constantin Pilat
cu familia C. A. Rosetti

După scurta prezentare a carierei militare, a rolului nefast jucat în detronarea lui Al. I. Cuza, precum şi a meritelor din timpul războiului pentru independenţă, în continuare voi consemna un lucru aproape total necunoscut despre Constantin Pilat, şi anume legătura sa cu familia revoluţionarului C. A. Rosetti, ziarist şi om politic (1816-1885), cunoscut revoluţionar paşoptist şi luptător pentru Unirea din 1859, director al ziarului ,,Românul”, membru al aripei radicale a Partidului Liberal, preşedinte al Adunării Deputaţilor în 1877 şi primar al Capitalei, militant neobosit pentru independenţa României.
Constantin Pilat a fost căsătorit cu fiica lui C. A. Rosetti, Libertate (Liby), născută la 18 iunie 1848. Mama sa, Maria Rosetti a fost aleasă ca simbol şi model de marele pictor paşoptist C.D. Rossenthal în cunoscutele tablouri ,,România Revoluţionară” şi ,,România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertaţii”. La aproape 4 luni, cât avea micuţa Liby, Maria Rosetti urmăreşte cu fetiţa la piept vasul otoman cu principalii prizonieri în care se afla şi soţul ei, timp de 11 zile şi 11 nopţi de la Giurgiu la Rusciuk şi apoi la Vidin, după care şi-a urmat soţul la Paris în exil, fiind buni prieteni cu istoricul francez Jules Michelet, un apărător al cauzei românilor. Maria Rosetti a fost preşedinta Comitetului Femeilor din Bucureşti, în anii 1877-1878 pentru ajutarea militarilor români răniţi şi bolnavi.
Deci botoşăneanul CONSTANTIN PILAT a fost ginerele cunoscutei familii Maria şi C.A. Rosetti. La 8 noiembrie 1922, cu gradul de general de brigadă, trece în lumea umbrelor la Bucureşti.
Iată un botoşănean, CONSTANTIN PILAT, în două ipostaze: una nefericită, iar cealaltă fericită, ipostaze mai puţin cunoscute de către mulţi botoşănenii.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5