Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    ROMÂNIA AZI… O ȚARĂ FANARIOTĂ!

    ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
    Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

    Ciprian ANTOCHE
    Cenaclul DinOgor
    Selecție pentru volumul în construcție Antologie – Cenaclul DinOgor, 2018

     

     

    ROMÂNIA AZI… O ȚARĂ FANARIOTĂ!

    Istoria-și rescrie a sale pagini triste
    Pentru români ce încă, de veacuri n-au citit-o
    De înțeles, nu-i vorbă, că-n vremurile iste
    Istoria reală în șanțuri au dosit-o.
    În mucedele file stă strânsă mărturia
    A celor ce voiră ca noi să știm ce-a fost,
    Nerepetând greșala ce a făcut Domnia
    Și a adus românul, dintre popoare prost.

    Dar vremurile astăzi au copie fanarul
    Când turme acolite au pus mâna pe țară,
    Lor niciodată veacuri nu plin le-a fost paharul
    Și nici uitat-au, Doamne, a ști cum se omoară.
    Venit-au și cu ștreangul, dosit în zâmbet floare
    Și cu promis la țară că nu-i va fi la fel,
    Cetit-au moștenirea a epocii fanare
    Nevrând greșeală fie, să facă ei altfel.

    Cetit-au în anale cum au furat strămoșii
    Strămoși huliți ai vremii, fanarii parveniți
    Și luat-au drept exemplu doar galbenii mănoșii
    Ce-au strâns din asuprirea românilor robiți.
    Și-au cumpărat statutul și jilțuri aurite
    Acaparând puterea, de ei și de nepoți
    S-au înrudit cu lupii din crestele golite
    Umplând Divanul țării de arnăuți și hoți.

    Își schimbă între ei puterea de Vlădică
    Și întâlniți cu toții, mulg sânul țării dragi
    Pun taxe peste taxe și dijma se ridică
    Împozitând și dosul trudiților nădragi.
    Corupția, abuzul, peșcheș și lașitate
    Cu toatele-s tronate sub noul anteriu,
    Calici sunt cei cu munca ce țin a lor palate
    Pe când bacșisul face din prost un lefegiu.

    Caftan îmbracă hoțul, mojic din tată-n fiu
    Vlădica pricopsindu-l cu funcții nemuncite,
    Politichia-i lipsă, iar caimacani se știu
    Numiți în multe rânduri, aceeași ca pe vite.
    Au bazbuzuci supuși ce-i țin sub apărare
    Să nu se iște sfadă ce le nutrește moț,
    Iar capudanul oștii altă menire n-are
    Decât aceea sfântă de-al apăra pe hoț.

    Hulpavi cu-a lor familii, prelunge dinastii
    Dăunători cu aripi și zbor de paraziți,
    Au cumpărat românul și-a vieții Românii
    Înlocuind cultura cu hoarde de bandiți.
    Ființa națională cu dârzu-i caracter
    Ce a ținut cu pieptul răspârtii de imperii,
    Strivind dușmanii lacomi, puternici ca de fier
    Azi sunt conduși ca-n vremea fanarelor criterii.

    Fanarioții vechi își au urmași de spor
    O specie umană cu reputație proastă,
    Ticăloșia-avară și parvenirea lor
    Străpunge fără milă a țării sfântă coastă.
    Familii noi fanare iscat-au precum muște
    Crescute de mai vechii, fanari ce sunt tot ei
    Își schimbă doar culoarea, partidul și-a lor puște
    Însă nărav habotnic îl au de cruzi mișei.

    Poporul nu-i iubește, nici ei nu se iubesc
    Căci cârdășia lor o fac doar pentru ban,
    Fac legea după placuri, cămări domnești nutresc
    Dând visteria toată să-și apere ciolan.
    Au întrupat la propriu esența de trădare
    Corupții infestate de perfidii politici,
    Români în alte nații, ajuns-au în uitare
    Precum rămași sunt astăzi în vremuri neolitici.

    Cu toții își sunt rude, se cară uni pe alții
    În funcții tot mai nalte, mai nalte, tot mai nalte
    Plătesc și cât nu face să-și vază fii și tații
    Spre vârful ierarhiei, averi din furt să salte.
    Când urcă la putere nu vin singuri cu mapa
    Ci cară lângă dânșii întreaga rădăcină,
    Forțând bieții români să își ascută sapa
    Căpătuind cu biciul, plecând cu tolba plină.

    Dau naștere în țară la cumetrii nefaste
    Tradiții rușinoase și nepotism căpușă,
    Complot și uneltire duc la decizii proaste
    Ce poartă glia țării sub maldăr de cenușă.
    Nicicând lor nu le pasă decât de anteriu
    Și nalta lor căciulă ținută doar din bir,
    Prin legile hapsâne se ține furtul viu
    Adună galbeni stive, lăsând în urmă știr.

    Pun taxe pe copii, pe haine de pe trup
    Pe portul de căciulă și horn ce scoate fum,
    Pe apa scursă-n streașini, pe stâlpii ce se rup
    Pe uși și pe ferestre, pe colbul de pe drum.
    Nici brumă de avere nu are biet român
    Căci ei formează statul ce dă și ia napoi,
    Bărbații fug în lume, copii, bătrâni rămân
    Să-aștepte zi de mâine, ori ziua de apoi.

    Au dezarmat poporul de sfânt patriotism
    Să nu existe teama că ei s-or răzbuna,
    Au omorât din fașă al țării ,,fanatism”
    Ce îl avea de glie și viața-i îmbuna.
    Făcut-au cap ce pleacă și sabia nu-l taie
    Să fie o credință în pașnicul popor,
    Pe când ei în huzur, dezmăț și vâlvătaie
    Petrec și se desfată, iar alți de foame mor.

    Ca-n antica cetate a Romei cea străveche
    Serbează nebunia doar cu nectar de țară,
    Calești pompoase-n aur cu cerbi ce trag pereche
    Își poartă-n bulevarde sub umbra cea de vară.
    Și ce dacă-i mizeră și țara ni-i calică
    Iar lăcomia n-are un gând pentru oprire!
    Năpasta nu le vine de la român opincă
    Căci el își doarme mintea și-i fără de simțire.

    Orbită-i națiunea de-a lor minciună fadă
    Ce tot promite bine sub rugă către zei,
    Dar toate-s numai vorbe, crâmpei ce iscă sfadă
    Nu între noi și dânșii, ci între ei cu ei.
    Bat cuie în coșciugul ființei omenești
    Schimbând treptat o limbă cu-a lor, una de lemn
    Moravuri, caractere și subculturi grotești
    Așază-ntre hotare pe veci ca un îndemn.

    Atât cât doarme țara, nu vor pieri în focuri
    Căci sunt precum balaur din vechile narări,
    Acel ce-i tai azi capul și mâine-i crește-n locuri
    Nu unul, ci mai multe, iscând doar perturbări.
    Fanarioți au fost, sunt azi și au să fie
    Ca un blestem ce plouă cu lipitori domnești,
    O boală-ndelungată, te paște Românie…
    De n-ai să-ți pui opinca, pe-a lor grumaz cât ești!



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5