Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Să ne aducem aminte de Sextil Pușcariu la 144 de ani de la înălțarea  în veșnicie

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.4 (148), Aprilie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Să ne aducem aminte de Sextil Pușcariu la 144 de ani de la înălțarea  în veșnicie

Primit pentru publicare: 23 Apr. 2021
Autor:  Alexandru Florin ȚENE, președintele național al Ligii Scriitorilor Români, membru al UZPR
Publicat: 24 Apr. 2021
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Să ne aducem aminte de Sextil Pușcariu la 144 de ani de la înălțarea  în veșnicie

4 ianuarie 1877- 5 mai 1948

O personalitate în galeria reprezentanților de frunte ale culturii noastre, este Sextil Pușcariu. Lucrările sale științifice deosebite dedicate limbii și literaturii române, activitatea didactică și de de organizare a unor instituții științifice și culturale de prima mărime, patriotismul său și valoarea deosebită a operei în totalitatea ei îl situează între marii cărturari ai neamului nostru, alături de înalte spirite, dominând cuprinzătoare arii de cultură românească, precum Maiorescu, Hașdeu, Iorga, Călinescu, Eugen Simion,  Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu etc. Aceștia sunt adevărate cariatide ce susțin cupola palatului culturii și literaturii române.

Desfășurând o activitate științifică și didactică prodigioasă, abordând în studiile sale aproape toate domeniile culturii umaniste, creând cea mai importantă școală în lingvistica românească, învățatul clujean s-a impus, între contemporani, ca o personalitate complexă: erudit, cercetător, profesor cu deosebite calități didactice,  traducător talentat și iscusit, , cercetător al graiului strămoșesc din toate timpurile și de pe toate meleagurile, neîntrecut organizator și îndrumător în elaborarea unor mari sinteze, revelatoare pentru destinul cultural al românilor, dar și în formarea  unor succesive generații de viitori specialiști în domeniul lingvisticii, al filologiei și istoriei literare.

Dar, până să ajungă la acest nivel, Sextil Pușcariu a trecut prin diferite trepte de viață. Sextil Puşcariu s-a născut în 4 ianuarie 1877 la Braşov şi a fost un promotor al culturii şi a limbii române. A fost un profesor de excepţie, a scris peste 400 de lucrări şi a pus temelia primului Muzeu al Limbii Române. Casele memoriale ale Braşovului. Personalităţile care au locuit sub Tânărul Sextil Puşcariu a fost unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României. A studiat liceul la Braşov, iar ulterior a fost student şi doctorand în Germania şi Franţa. A devenit profesor extraordinar începând din anul 1906 a fost titularul catedrei de limbă şi literatură română timp de zece ani şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. A iniţiat publicaţia Glasul Bucovinei În primăvara lui 1919 i s-a pferit postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti, dar  a refuzat, preferând să rămână un om de ştiinţă. Sextil Puşcariu a revenit în ţară după terminarea studiilor şi s-a căsătorit cu Eleonora Maria Dima. Au avut trei copii. Una dintre nepoatele lui Sextil Puşcariu, fiica fiului său Radu trăieşte şi acum la Braşov. Cristina Ciulei s-a putut bucura numai 12 ani de prezenţa bunicul ei drag, pe care îl alinta „Moşu”. Femeia mărturiseşte că a fost ataşată de bunicul ei şi că ar fi vrut să înţeleagă cât de mare valoare avea acesta încă din copilărie şi nu doar după ce a devenit adult. Anul care i-a unit a fost 1944, când împreună cu familia ei au plecat din Braşov la Sextil Puşcariu, în Cluj-Napoca, pentru a se refugia de frica bombardamentelor. „Atunci am avut prilejul să-l cunosc mult mai bine. Era un om disciplinat, optimist, un om dăruit de Dumnezeu. A fost un bunic iubitor şi comunicativ”, mărturiseşte nepoata profesorului universitar şi academician Sextil Puşcariu. Sextil Puşcariu fost şi primul rector român al Universităţii din Cluj şi a pus temelia primului Muzel al Linbii Române. A scris peste 400 de lucrări şi a fost membru al Academiei Române. Puşcariu a fost şi un susţinător al mişcării legionare. Odată cu venirea comuniştilor la putere a fost persecutat şi deşi familia regală i-a oferit posibilitatea să fugă din ţară, Şextil Puşcariu a refuzat. A murit în 1948 la Bran, la 71 de ani, înainte să primească sentinţa în procesul în care era judecat de comunişti. La Sextil Pușcariu avem de a face cu o minte atât de  cuprinzătoare, jertfită sincer muncii perseverente și găsirii adevărului, care realizează o impunătoare operă ce-l reprezintă între oamenii de știință ai vremii sale și în posteritate.
După 23 august 1944 încep atacurile la adresa lui Pușcariu. Ziarul comunist „România liberă” publică rubrica „Figuri de trădători”, vizând profesori universitari și alți intelectuali, în care apare și următorul material.

Figuri de TRĂDĂTORI: SEXTIL PUȘCARIU

Are circumstanțe atenuante: de mic copil a fost nemțit. Născut la Bran, pe vechea frontieră, el a înclinat totuși în direcția opusă nouă. Studiile secundare și le-a făcut la Viena, și până astăzi știe nemțește mai bine decât românește. S’a specializat totuși în istoria limbii române. Deși obtuz la minte, a reușit să devină profesor universitar. Odată cu înflorirea cămășilor verzi, Sextil Pușcariu, om de peste 60 de ani, se declară legionar, colaborează la „Buna Vestire” și devine membru al senatului legionar. A rămas de pomină telegrama lui către părintele Moța, căruia îi scria că-l invidiază fiindcă i-a murit băiatul pe frontul fascist spaniol. A fost astfel unul dintre inspiratorii ororilor și masacrelor legionare. Ca plată, amicul lui, Gamillscheg, îl numește director la Institutului român din Berlin, fiind plătit însă de guvernul român. Evenimentele din Ianuarie 1941 îl surprind la Berlin. După zdrobire rebeliunii, el transformă Institutul din Berlin într’un centru oficial de propagandă legionară, în legătură directă cu Horia Sima. Studenții nelegionari erau pur și simplu expulzați: – Cine nu e înscris în legiune nu are ce căuta la Universitar(!), le spunea de la obraz Pușcariu. Un timp el a fost salariat oficial al guvernului nazist, care îl întrebuința ca un mijloc de presiune asupra lui Antonescu.

Astăzi Pușcariu se plimbă liber pe stradă și nimeni nu-l deranjează. Ce așteaptă guvernul ca să-l aresteze?
T.D.”

Savantul a scris foarte multe lucrări, însă redau o listă selectivă, enunțând pe cele mai importante: Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, Heidelberg, 1905, Studii istroromâne, vol. I-III , București, 1906-1929. Zur Rekonstruktion des Urrumänischen, Halle, 1910. Dicționarul limbii române (literele A-C, F-L, până la cuvântul lojniță), București, 1913-1948 (coordonare).Istoria literaturii române. Epoca veche, Sibiu, 1921, ed. A II-a, 1930, ed. A III-a, 1936; reeditată în 1987.Limba română, vol. I, Privire generală, București, 1940; reeditată în 1976; vol. II, Rostirea, 1959; reeditată în 1994.Călare pe două veacuri, București, 1968.Cercetări și studii, București, 1974.Brașovul de altădată, Cluj, 1977.Memorii, București, 1978.Spița unui neam din Ardeal, Cluj, 1998 etc.
Despre activitatea acestui savant au scris: Mircea Borcilă, Sextil Pușcariu – un mare precursor al lingvisticii integrale, în Artur Greive, Ion Taloș, Ion Mării, Nicolae Mocanu (eds.), Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj-Napoca 24-26 mai 2002/ Deutsche und rumänische Philologen in der Begegnung. Akten des gleichnamigen Kolloquiums in Cluj-Napoca vom 24.-26. Mai 2002, Cluj-Napoca, Clusium, pp. 66-78. Alexandru Niculescu, Sextil Pușcariu – un simbol al demnității transilvane, în „Dacoromania”, 1998-1999, nr. 2, p. 188

Sextil Pușcariu a refuzat să emigreze, deși familia regală îl invitase să facă parte din suita care urma să primească aprobarea de a părăsi țara împreună cu Regele Mihai și cu Regina Elena, în ianuarie 1948. Anchetat în mai multe rânduri de autoritățile comuniste pentru apartenența la Garda de Fier, Sextil Pușcariu moare la vârsta de 71 de ani, la 5 mai 1948, la Bran, fiind înmormântat la Brașov în data de 7 mai 1948.

În timpul regimului comunist scrierile lui Sextil Pușcariu au fost în mare parte puse la index, câteva lucrări făcând totuși excepție. Fișele de la Dicționarul Tezaur al Limbii Române, reprezentând munca sa de o viață, au fost revizuite ideologic chiar de un elev al său, Dimitrie Macrea, care va deveni ulterior un important lingvist al epocii comuniste.

Savant recunoscut pe meridianele lumii, erudit și talentat interpret al graiului românesc, Sextil Pușcariu a lăsat viitorimii “pagini de luminoasă cugetare și de frumoasă rostire “, cum scria Nicolae Iorga.
—-
Bibliografie:
Mircea Vaida, Sextil Pușcariu, critic și istoric literar, Cluj, Editura Dacia, 1972.
100 de ani de la nașterea lui Sextil Pușcariu (1877-1948), Cluj, 1977.
Steaua”, nr. 7-8, iulie-august 1998 (număr comemorativ).
Elisabeta Faiciuc, Sextil Pușcariu (1877-1948). Biobliografie, Cluj, 1998, ed. a II-a, 2000.
Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 198–206

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.659 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5