O , dragul meu, cu verdele-n bentiță
cum m-ai sedus în zori, a câta oară
și m-ai făcut să merg iarăși desculță
să te sărut cu buze de fecioară.
Mi-ai aruncat în sân cireșe coapte
mi-ai pus la gât șirag de păpădie
când te-am rugat să-mi spui duioase șoapte
m-ai pus s-ascult un tril de ciocârlie.
Și-am ascultat, și-am împărțit în două
lumina mea, în aripi de poveste
din bob tăcut, stropit numai cu rouă
am tot hrănit păcatele celeste.
Mă las purtată-acum de-ale lor brațe
ce tot pulsează patimi între noi
de firul ierbii gândul să se-agațe
când vom privi eternul pas în doi.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania