Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 11 → 2019
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

SALONUL DE IARNA, 2020. Vernisaj – Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

SALONUL DE IARNA, 2020. Vernisaj – Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”

Primit pentru publicare: 17 Ian. 2020
Autor: Gheorghe MEDIAN, redactor – Revista Luceafărul
Publicat: 18 Ian. 2020

©Gheorghe Median, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


   

În prima duminică a acestui an, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, a fost vernisată expoziţia colectivă a artiştilor plastici botoşăneni, sub titlulatura „Salonul de Iarnă”. Cu câteva excepţii ( Corneliu Dumitriu, Victor Hreniuc, Aurelin Antal, Aida Şuster şi Emil Caranica), pe simeze se regăsesc, prin lucrările lor cele mai recente, toţi artiştii plastici botoşăneni.

     Salonul de Iarnă, a cărui organizare se datorează pictorului Florin Prodan, se remarcă prin grija deosebită acordată  selectării lucrărilor expuse şi prin expunerea acestora, aspectul general al expoziţiei ridicându-se la exigenţele impuse de o galerie de artă. Este de apreciat, în acest sens, aportul adus de specialiştii Secţiei de Artă a Muzeului Judeţean, muzeografii Ana Coşereanu şi Liviu Şoptelea, al căror profesionalism devine tot mai evident de la an la an.

     Lucrările expuse – pictură, sculptură şi grafică – sunt creaţiile unui număr de 26 artişti plastici, şase dintre aceştia,( Neculai Baltaru, Jung Ildico, Kovacs Agnes, Czirjek Lajos, Orban Francisc şi Cornelia Todoran ) târgmureşeni, fiind invitaţi ai Salonului.

     Ca aproape de fiecare dată, cele mai multe lucrări sunt de pictură tematica acestora fiind variată – peisaj, natură statică, flori – dar între acestea se regăsesc şi câteva speciale, precum cele realizate pe calculator ( tablourile având la baza conceptului „punctul armonic”) semnate de Victor Foca), sau cele semnate de Lila Lungulescu, în care imaginile nedefinite, pot duce imaginaţia privitorului spre orizonturile stepelor tulburi ale Asiei de altădată, pe care artista le-a vizitat nu demult.

      Atrag atenţia, prin inefabilul pe care-l degajă şi prin armonia cromatică, peisajele realizate de Florin Prodan, care aduc în faţa privitorilor locuri rupte de lume, în care mai dăinuie încă parfumul vremurilor de altădată, în care te poţi retrage, pentru a scăpa de stresul cotidian. Demne de a fi consemnate, sunt, de asemenea, peisajele care surprind aspecte din împrejurimile Botoşanilor, în plină primăvară ( Florin Grosu), toamnă ( George Burlacu) şi iarnă  ( Gheorghe Huivan şi Veronica Mocanu), sau din oraş ( Marcel Alexa, Aurel Azamfirei şi George Şpaiuc). Referitor la George Şpaiuc, cel mai reprezentativ pictor impresionist al Botoşanilor, prezent în cadrul Salonului cu mai multe lucrări, ne face plăcere să salutăm revenirea sa în rândul expozanţilor şi îi dorim să deschidă, cât de curând, o expoziţie personală şi la Botoşani. Nu ne-am propus să ne oprim asupra tablourilor semnate de George Şpaiuc, dar aflându-ne în luna în care îl omagiem pe Eminescu, nu putem să nu remarcăm minunatul tablou care prezintă o imagine a Agaftonului, localitate în care poetul a poposit de multe ori, pentru a-şi vizita mătuşile, vieţuitoare la mănăstirea de aici.

     O menţiune specială merită Liviu Şoptelea, din lucrările căruia, reţin atenţia cele de pictură şi grafică, lucrări care, prin tematica lor, trimit la pictura cu caracter religios sau la semnele zodiacale, cele din ultima categorie, distingându-se prin mesajul  şi prin ironia pe care o degajă.

    Salonul de Iarnă a confirmat progresul făcut de unii dintre expozanţi în direcţia conturării unui stil propriu şi a unor elemente care-i personalizează. Dintre aceştia, se remarcă Marcel Alexa, pentru determinarea cu care se ocupă de vechiul Botoşani, tablourile sale constituind o remarcabilă cronică pictată a Botoşanilor de altădată. Remarcăm, de asemenea, pentru nuanţa specială de albastru în care-şi realizează tablourile, care-i devine specifică, pe Carmen Nicolau şi pentru culorile calde, solare care-i domină tablourile redând peisaje urbane sau flori, pe Aurel Azamfirei.

      Între pictorii prezenţi în actualul Salon, se disting încă două nume – Valeriu Gorgan, unul dintre cei mai cunoscuţi plasticieni botoşăneni, dintre lucrările căruia reţine atenţia cea în care face o deosebit de sugestivă legătură între opera lui Brâncuşi şi originea ţărănească a marelui artist şi Cristian Bârzoieş, cu două lucrări în ulei, cu imagini din Berlin şi Paris, care-l recomandă ca pe unul dintre numele de viitor ale plasticii botoşănene.

     Am remarcat, cu plăcere, prezenţa în rândul expozanţilor a sculptorului Ioan Zobu, ale cărui lucrări de sculptură mică, excepţionale din toate punctele de vedere- concepţie, realizare, punere în valoare – îl recomandă ca pe unul dintre cei mai valoroşi sculptori români contemporani, ale cărui creaţii îşi pot găsi locul în orice mare galerie de artă. Şi pentru că am amintit de sculptură, trebuie să remarcăm prezenţa, cu lucrările lor a lui Valentin Barbălată şi Florin Grosu, ultimul dovedindu-se un artist inepuizabil, în stare să se exprime în cele mai diverse domenii ale artelor plastice.

     O menţiune specială merită, deşi nu este prezent în cadrul Salonului de Iarnă, profesorul Victor Hreniuc, pentru că a intermediat includerea în selecţie, a lucrărilor unora dintre elevii săi de la Şcoala Populară de Arte şi Meserii – Dănuţ Aconstantinesei, Oliver Codău, Mirela Anca Gavriloaie şi Marius Petrescu – ca o apreciere a talentului de care aceştia dau dovadă şi totodată, ca o încurajare de a merge cu încredere, pe drumul pe care au păşit. 

Concluzionând, putem spune că Salonul de Iarnă al artiştilor plastici botoşăneni a fost o reuşită, un eveniment care a marcat viaţa culturală a Botoşanilor şi sperăm, un îndemn pentru un cât mai apropiat eveniment similar. 

        

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.579 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5