SATUL-NOSTALGICĂ OBSESIE
        Cu ochii avizi de farmecul priveliştilor
        Admir florile de pe marginea şanţurilor,
        Pomii fructiferi şi casele arătoase
        Cu porţi şi garduri de fier viguroase.
        De timpuriu i-am cunoscut durerile,
        Rănile ,grijile şi bucuriile,
        Am păstrat nostalgia locurilor de origine
        Şi-a meleagurilor copilăriei sfinte.
       E satul unde vinul dospeşte în spume
       Şi-şi strigă totdeauna al său nume,
       Unde vinul gustos băut cumpătat
       Domină ca un zeu tutelar,devotat.
       E locul unde-şi dorm somnul fiinţe adorate
       Care ne-au dat viaţă şi sănătate,
       Unde snopul de stele ne îmbărbătează
       Şi soarele prietenos ne îmbrăţisează.
	
Similare