SATUL-NOSTALGICĂ OBSESIE
Cu ochii avizi de farmecul priveliştilor
Admir florile de pe marginea şanţurilor,
Pomii fructiferi şi casele arătoase
Cu porţi şi garduri de fier viguroase.
De timpuriu i-am cunoscut durerile,
Rănile ,grijile şi bucuriile,
Am păstrat nostalgia locurilor de origine
Şi-a meleagurilor copilăriei sfinte.
E satul unde vinul dospeşte în spume
Şi-şi strigă totdeauna al său nume,
Unde vinul gustos băut cumpătat
Domină ca un zeu tutelar,devotat.
E locul unde-şi dorm somnul fiinţe adorate
Care ne-au dat viaţă şi sănătate,
Unde snopul de stele ne îmbărbătează
Şi soarele prietenos ne îmbrăţisează.
Similare