Teodor EPURE
ŞCOALA CA UN CLOPOT DE STICLĂ
Şcoala ca un clopot de sticlă
Picurată cu lumânări de ceară,
Străluceşte ca o stea seculară
Şi-şi cheamă copiii să vină iară.
Şcoala e un club de înţelepciune,
Ne dă sfaturi multe şi idei bune,
Sub cerul liber pentru omenire s-a născut
Şi totdeauna în ea a nădăjduit.
Acolo se discută cu atâta ardoare
Calea fericirii pentru fiecare,
Jucându-se cu maxime şi pilde
Uitând că există şi ratare.
Mulţi tineri privesc numai spre apus,
Regăsindu-se studenţi doar în vis
Visând fericirea-n vile somptuoase
Cu multe nivele şi camere spaţioase.
Dar în viaţă există şi eşecuri,
Sincope,meandre şi rateuri,
Viitorul în ţară este închis
Potrivit unor legi de nedescris.
Educatorii cu picioarele pe pământ
Cu-o experienţă bogată-n învăţământ,
Să nu-şi conceapă totdeauna lecţii
Care-s departe de misterele vieţii.
Dar clopotul liceului securit
Nu va rezista până la sfârşit,
Se va sparge la primul val serios
Şi va rezista numai cel care-i studios.
Similare