n. 5 oct. 1881, Botoşani – m. 19 ian. 1957, Bucureşti

Istoric literar, poet, bibliograf, publicist. A absolvit cursurile primare şi Liceul „A.T. Laurian” în Botoşani. Se alătură cercurilor de orientare socialistă şi este eliminat din toate şcolile din ţară (1898). În 1905 vine la Bucureşti şi se angajează la ziarul Adevărul. Continuându-şi activitatea propagandistică, este expulzat din motive politice şi pleacă în Franţa (1907-1912). Între anii 1908-1909 audiază cursuri la École des Hautes Études din Paris cu prof. Sylvain Levy, Charles Diehl şi Georges Renaud.

Redactor la publicaţia pariziană L’Humanité. Întors în ţară, desfăşoară o bogată activitate publicistică combativă de orientare democrată: redactor la revista Adevărul literar şi la ziarele: Adevărul, Dimineaţa şi Socialismul. Rector al Universităţii Muncitoreşti din Bucureşti înfiinţată de el însuşi (1945-1948), director general al Bibliotecii Academiei (1948-1957), membru al Societăţii Scriitorilor Români (din 1945), membru al Academiei Române (din 1948).

Debut poetic în revista proprie – Victor Hugo, editată la Botoşani, în 1902; în 1903 editează Inimă şi minte, revistă ce cuprinde poezii, proză şi articole ştiinţifice, iar în 1906 revista Ţivil-Cazon; fondează „Clubul de lectură”, care funcţionează până în 1938; colaborări la: Adam, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Arhiva (Iaşi), Avântul, Contemporanul, Cuvântul liber, Cuvântul nostru, Flacăra, Limba română, Luptătorul, Pagini libere, Reînvierea, Rampa, Renaşterea, Revista idealistă, Revista ideii, Revista literară, România liberă, România muncitoare, Scânteia, Scena, Veac Nou, Viaţa Românească, Viitorul social, Vremea, Zeflemeaua, semnându-şi articolele şi cu pseudonimele Arald, Alex, Bucur, Bele, Matei Rareş, Matheiu H. Rareşiu, Trubadurul, Alexandru B. Trudă. A avut valoroase contribuţii bibliografice cu privire la M. Eminescu, G. Coşbuc, Gh. Asachi, Ion Creangă, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, I. Heliade Rădulescu, prefaţând sau îngrijind ediţii ale operelor acestor scriitori.

OPERA: Constantin Radovici, Agatha Bârsescu, Nona Marinescu: Drumeţii din 1889 (Bucureşti, 1917), Anton Bacalbaşa (Bucureşti, 1924; reed. 1947; ed. nouă cu rev şi ad.: Bucureşti: Cartea Românească, 1948), Lespezi şi moloz din templul lui Epidaur (Bucureşti, 1924), Doctorul Ottoi (O. Călin) (Bucureşti, f.a.), Câţiva povestitori: Nic’a lui Ştefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf (Bucureşti: Adevărul, 1924), Bogdan Petriceicu Hasdeu: Umorul, farsele şi poezia lui [Titlul pe cop.: Humorul lui Hasdeu] (Bucureşti: Adevărul, 1927), Ursitul fetelor şi al vădanelor… şi alte schiţe de literatură populară şi păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte (Bucureşti: Ancora, 1927), Cu privire la Alecsandri (Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la I.L. Caragiale (Bucureşti: Cultura Naţională, 1937), Cu privire la Coşbuc (Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la Creangă (Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la folclor (vol. 1- 2; Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la umor (vol. 1-2; Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la epigramă şi epigramişti (Bucureşti: Cultura Românească, 1937), Cu privire la Eminescu (vol. 1-4; Bucureşti: Cultura Românească, 1937-1938), Cu privire la Hasdeu (vol. 1-3; Bucureşti: Cultura Naţională, 1937-1938), Cu privire la gramatică şi vocabular (vol. 1-3; Bucureşti: Cultura Românească, 1937-1938), Cu privire la traduceri şi traducători (vol. 1-2; Bucureşti: Cultura Românească, 1938), Cu privire la teatru (vol. 1-2; Bucureşti: Cultura Românească, 1938), Cu privire la Asachi şi Heliade (Bucureşti: Cultura Românească, 1938), Istoria cercului „Libertatea” (Bucureşti: Atelierele Grafice Socec & Co., 1940), Ion Creangă (Bucureşti: Editura Eminescu, 1947), Ioan Păun-Pincio (Bucureşti: Cartea Românească, 1948), Căntăreţi români ai Comunei din Paris: Mihai Eminescu, Constantin Mille, Gheorghe din Moldova, Traian Demetrescu (Bucureşti: Cartea Românească, 1948), I.C. Frimu (Bucureşti: ECGM, 1948), Ion Creangă şi basmul rusesc (comentarii; Bucureşti: Editura de Stat, 1949), Eminescu, om al cărţii (extras; Bucureşti: Editura Academiei, 1950), Din literatura antimonarhică (Bucureşti: E.L.A., 1950), Dan inimosul (Bucureşti: Editura Tineretului, [1953]), Glose şi comentarii de istoriografie literară (Bucureşti: E.S.P.L.A., 1958), Cu privire la: Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coşbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi şi I. Heliade-Rădulescu (glose şi comentarii; Bucureşti: Minerva, 1971), Cu privire la meşteşugarii cuvintelor (Bucureşti: Minerva, 1975).

REFERINŢE:

VASILIU,H. Amintiri din viaţa de şcolari. – Botoşani: Tip. B. Saidman, 1923; SĂVULESCU,TR. Barbu Lăzăreanu. – Bucureşti, 1952 (Extras din Studii de istorie şi filosofie, nr. 1, 1952); PELTZ,I. Cum i-am cunoscut. –Bucureşti: Editura pentru literatură, 1964; PERPESSICIUS Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, vol. 2. – Bucureşti: Editura pentru literatură, 1964; BIBLIOGRAFIA literaturii române: 1948-1960. – Bucureşti: Editura Academiei R.P. Române, 1965; CIOPRAGA,C. Literatura română între 1900 şi 1918. – Iaşi: Junimea, 1970; ROTARU,I. O istorie a literaturii române, vol. 2. – Bucureşti: Minerva, 1972; vol. 3, 1987; BALTHASAR,C. Evocări şi dialoguri literare. – Bucureşti: Minerva, 1974; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; CIUBOTARU,ŞT. Monografia oraşului Botoşani. – Botoşani: Axa, 1997; DATCU,I. Dicţionarul etnologilor români, vol. 2. – Bucureşti: Saeculum I.O., 1998; CHIFOR,V. LĂZĂREANU Barbu în Dicţionarul scriitorilor români, vol.2: D – L. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998; BALTAZAR,C. Din romanul existenţei mele literare. – Bucureşti: Hasefer, 2004; STANCU,V.P. LĂZĂREANU, Barbu în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 4: L-O. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 1: A – L. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; POPA,M. Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 1. – Bucureşti: Semne, 2009.
*
SĂVULESCU,T. Barbu Lăzăreanu, Studii, nr. 1, 1952; FELEA,I. Ziaristul comunist: Acad. B. Lăzăreanu, Presa noastră, nr. 12, 1956; SĂRĂŢEANU,L. „Cu privire la …” trei pătrare de veac, Contemporanul, nr. 44, 1956; BYCK,J. La moartea lui Barbu Lăzăreanu, Gazeta literară, nr. 4, 1957 / Revista de folclor, nr. 1-2, 1957; VITNER,I. Barbu Lăzăreanu, Gazeta literară, nr. 4, 1957; BALTHASAR,C. „Glose şi comentarii de istoriografie literară”, Gazeta literară, nr. 10, 1959; FANACHE,C. „Glose şi comentarii de istoriografie literară şi folclor”, Steaua, nr. 4, 1959; PERPESSICIUS Un glosator fără de asemănare al literelor româneşti, Scrisul bănăţean, nr. 9, 1959; MANU,I. Barbu Lăzăreanu, Luceafărul, nr. 9, 1968; GRAUR,AL. Barbu Lăzăreanu, România literară, nr. 40, 1971; MANOLESCU,FL. Barbu Lăzăreanu – „Cu privire la…”, România literară, nr. 47, 1971; GEORGE,AL. Pasiunea micilor contribuţii, Viaţa Românească, ian. 1976; GRAUR,AL. Barbu Lăzăreanu, România literară, nr. 14, 1976; FELEA,I. Barbu Lăzăreanu, România literară, nr. 40, 1981; BEJENARU,I. Barbu Lăzăreanu, Caiete botoşănene, nr. 8, 1984 (Ateneu); BEJENARU,I. Barbu Lăzăreanu (1881-1957), Actualitatea botoşăneană, nr. 372, 1995.