n. 18 febr. 1938, com. Rădăuţi-Prut, jud. Botoşani – m. 6 iul. 2009, Bucureşti

Eseist, filosof al culturii, critic de artă. A absolvit Liceul de Băieţi „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi (prom. 1955), Facultatea de Filosofie a Universităţii „AL.I. Cuza” din Iaşi (prom. 1962). În perioada studiilor a colaborat, sub pseudonim, la revista confidenţială Cuvântul nostru, editată de un grup de colegi de la Facultatea de Filologie (Mihai Drăgan, Dan Mănucă, Marin Sorescu). A înfiinţat şi condus Cenaclul literar „Nicolae Labiş” al facultăţii.

Asistent la Catedra de Filosofie a Universităţii „AL.I. Cuza” din Iaşi, seminarii de estetică şi filosofie (1963-1968), cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice din Bucureşti (1968-1982), doctor în filosofie la Universitatea din Bucureşti cu o teză despre Brâncuşi (1975). Din 1982 şi până la Revoluţie activitatea sa a intrat într-un con de umbră şi a avut interdicţie de publicare (motiv – „Meditaţia Transcedentală”). După Revoluţie a funcţionat ca cercetător ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei, secţia Antropologie culturală (1991- 1999), apoi ca cercetător principal gr. I la Institutul de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române, şef al sectorului de Istoria filosofiei româneşti (1999 – 2009).

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990).

Debut publicistic în Revista de filosofie a Academiei Române cu un studiu despre poezia lui Eminescu (1965), iar în 1966 a publicat primul articol despre Brâncuşi. Colaborări la publicaţii periodice: Academica, Astra, Ateneu, Cronica, Contemporanul-ideea europeană, Dacia literară, Hyperion-caiete botoşănene, Luceafărul, Lumea Gorjenească, Portal-Măiastra, Răstimp, Revista de filosofie, Studii şi cercetări de istoria artei ş.a.

Critic de artă şi exeget al operei lui C. Brâncuşi, a iniţiat şi coordonat colecţia de carte „Brâncuşiana”, a susţinut comunicări şi conferinţe despre Brâncuşi în România şi în străinătate; redactor-şef al publicaţiei trimestriale de specialitate Brâncuşi (1995-2000).

Figurează în volume colective şi culegeri: Omagiu lui Brâncuşi (Cluj: Dacia, 1976), Carte de inimă pentru Brâncuşi (Bucureşti: Albatros, 1976), Omagiu 100 Brâncuşi (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 1976), Brâncuşi, acum (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 1976), Basarabia în Gulag (Chişinău: Editura Uniunii Scriitorilor, 1995), Prima carte albă asupra capodoperei (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 1997), Brâncuşi, artist-filosof (comunicări şi antologie de texte; Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2001), Studii de istorie a filosofiei româneşti/ coord. Ion Pogorilovschi, vol. 1 (autor articol; Bucureşti: Editura Academiei Române, 2006; autor articol, vol. 3, 2008).

OPERA: Comentarea capodoperei. Ansamblul sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Iaşi: Junimea, 1976), A Commentary on the Masterpiece of Brâncuşi. The Road of the Heroes’Souls (Iaşi: Junimea, 1987), Arhetipul expresiei lirice româneşti (Bucureşti: Cartea Românească, 1987), Pasărea Măiastră şi sursele (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 1995), Miracolul Eminescu: trei abordări generative (Botoşani: Axa, 1999), Brâncuşi, apogeul imaginarului: comentarea capodoperei de la Târgu–Jiu (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2000), Brâncuşiana & Brâncuşiada (Bucureşti: Editura Eminescu, 2000), Viziunea axială a lumii (Bucureşti: Vremea, 2001), Cele din urmă şi cele dintâi (texte despre Brâncuşi; Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2002), Cele dintâi şi cele de pe urmă (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2004), Brâncuşi – Sophrosyne sau Cuminţenia pământului (New York: Universalia Publishers, 2005) – Premiul „Mircea Florian”, acordat de Academia Română, Polemici Brâncuşi (Cluj-Napoca: Dacia, 2006), Brâncuşi. Geneza: 1905-1910 (Bucureşti: Universalia, 2007), Tăcerea Mesei Tăcerii/ The Silence of The Table of Silence (Bucureşti: Criterion Publishing, 2010); în colab.: Cel de-al treilea destin al casei lui Brâncuşi (Târgu-Jiu: Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi”, 2002), Enciclopedia virtuală/ Virtual Enciclopedia Constantin Brâncuşi (Noesis Cultural Society, 2002).

REFERINŢE:

SAKA,S. Basarabia în Gulag. – Chişinău: Meridianul 28, Editura Uniunii Scriitorilor, 1995; CÂRLUGEA,Z. Brâncuşi, orizonturi critice. – Craiova: Scrisul Românesc, 2009; MANDACHI,D. Dicţionarul personalităţilor dorohoiene. – Botoşani: Quadrat, 2012.

*

FLĂMÂND,D. „Arhetipul expresiei lirice româneşti”, Tribuna României, nr. 344, 1987; BĂRBULESCU,S. „Arhetipul expresiei lirice româneşti”, Convorbiri literare, nr. 1, 1989; GRUIA,L. Arhitecturi imaginare la Eminescu şi Brâncuşi, Jurnalul literar, nr. 5-10, 2001; GRUIA,L. „Miracolul Eminescu”, Poesis, nr. 3-4, 2001; CÂRLUGEA,Z. Ion Pogorilovschi: „Brâncuşi – Sophrosyne sau Cuminţenia pământului”, Lumină Lină, nr. 2, 2006; CÂRLUGEA,Z. Ion Pogorilovschi,” Polemici Brâncuşi”, Lumină Lină, nr. 4, 2006; MUNTEANU,S.C. Brâncuşi – „Sophrosyne sau Cuminţenia Pământului”, Portal-Măiastra, nr. 2, 2006; *** APRECIERI şi referiri la Ion Pogorilovschi făcute de personalităţi din ţară şi din străinătate, Portal-Măiastra, nr. 3, 2009; CÂRLUGEA,Z. La înveşnicirea lui Ion Pogorilovschi, Portal-Măiastra, nr. 3, 2009; COLOŞENCO,M. Un distins exeget al operei brâncuşiene a trecut Styxul, Hyperion, nr. 7-8-9, 2009; GEORGESCU-GORJAN,S. In memoriam: Ion Pogorilovschi, Portal- Măiastra, nr. 3, 2009; GRUIA,L. Cu mult regret despre Ion Pogorilovschi, Portal-Măiastra, nr. 3, 2009; VOIA,V. Ion Pogorilovschi, Apostrof, nr. 9, 2009; VOICULESCU,C. Ion Pogorilovschi (1938-2009), România literară, nr. 29, 2009; G. Ion Pogorilovschi – „Tăcerea Mesei Tăcerii”, Portal-Măiastra, nr. 3-4, 2010; STĂNCULESCU,N. Tăcerea lui Ion Pogorilovschi, Portal-Măiastra, nr. 1-2, 2011; ZMEU,GR. Ion Pogorilovschi – portret spiritual, Portal-Măiastra, nr. 1-2, 2012.