n. 22 mart. 1888, Uriceni (azi Nicolae Bălcescu), com. Flămânzi, jud. Botoşani – m. 20 aug. 1959, Gherla

Poet, prozator şi publicist. A absolvit şcoala primară în comuna natală (1895-1899), Şcoala Comercială Superioară din Iaşi (1899-1907). S-a stabilit la Bucureşti (1908), unde o perioadă a fost funcţionar bancar. Între 1914-1916 a urmat Şcoala Militară pe care a terminat-o ca rezervist. Mobilizat, a luat parte la Primul Război Mondial, participând la luptele de la Oituz, Barcea-Veche şi Burdujeni. După război a rămas o perioadă în Basarabia; s-a implicat în viaţa politică şi culturală a ţării, luînd atitudine şi exprimându-şi public opiniile în: Adevărul (red.), Dimineaţa (1912), Fulgerul (Iaşi, 1912-1916), Ramuri (1914-1938), Lumina (Craiova, 1915-1916), Drum drept (1916), Mişcarea (Iaşi, 1919), Dacia (Bucureşti, 1919-1924), Curentul (Bucureşti, 1924-1942), Evenimentul zilei, Sentinela; în Basarabia a redactat Sfatul Ţării (1918), a condus periodicele: Cuvântul, Cuvântul nostru (1920), Renaşterea Moldovei (1920-1921), Biblioteca copiilor şi a tinerimii din Chişinău (1921) şi a editat publicaţiile Basarabia de Sus (Soroca, 1921-1922) şi Izbânda (1931-1932); a fost primul director al Teatrului de Propagandă din Basarabia (1919) şi inspector general al artelor pentru Basarabia (1920-1921), deputat (1926), senator de Soroca (1931) şi prefect de Soroca (1921,1926). Opiniile sale politice, atitudinea plină de curaj şi demnitate şi-au găsit loc atât în presa scrisă, la emisiunile postului Radio România, cât şi în opera sa poetică. În 1940 funcţionează ca red.-şef la Gazeta refugiaţilor din Bucureşti, iar în 1941 înfiinţează două gazete militare, menite să susţină moralul soldaţilor de pe front: Voinicii Cubanului şi Vitejii Crimeei; director al revistei Îndrumătorul nostru (1941-1943), director al Teatrului Naţional din Iaşi (1942-1944).

Cetăţean de onoare post-mortem al oraşului Flămânzi.

Debut cu proză şi versuri în paginile Universului literar (1910, semnate D. Iov-Solferine); colaborări la diverse periodice cu versuri, proză şi articole social-politice: Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Capitala,Cosânzeana, Cuget clar, Dacia, Dimineaţa, Doina, Facla, Flacăra, Floarea soarelui, Florile dalbe, Freamătul (Tecuci), Gazeta poporului (Suceava), Gânduri bune, Imaginea, Îndreptarea literară, Junimea Moldovei de Nord, Lectura pentru toţi, Luceafărul (Sibiu), Mişcarea, Moldova (Iaşi), Opinia, Ordinea, Patrula (Botoşani), Rampa, Răsăritul, Renaşterea română (Sibiu), România literară, Sentinela, Sfatul ţării, Soldatul, Solia, Transilvania,Ţara noastră, Unirea (Blaj), Universul literar, Viaţa Basarabiei, Viaţa literară, Viitorul (Chişinău) ş.a., în care a mai semnat şi D. Liuba, D. Teodor Pădure, D. Iov, Solferino sau Vladimir Secară.

A făcut parte din Societatea Scriitorilor Români (1920-1949).

După 1944 detenţie politică, în special la Gherla, unde a şi decedat.

Figurează în antologiile: Pentru răniţii noştri (antologie de război, 1943), Mireasa de peste Prut (Bucureşti, 1994), Crizantema de la frontieră (Bucureşti, 1996), Făclia dorului nestins (Bucureşti, 2009).

OPERA: Scrisori către un nepot: Moartea Regelui Carol (Craiova: Ramuri, 1915), În lunca Trotuşului (nuvele şi schiţe; Bucureşti: România Nouă, 1923), Amintiri şi lacrimi (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Cartea Românească, 1932), Duduia Adela (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Editura Librăriei Universala Alcalay, 1932), Mori de vânt basarabene (versuri; Bucureşti: Universul literar, 1941), Privelişti basarabene (note de călătorie; Bucureşti: Naţionala-Mecu, 1941) – Premiul Academiei Române, Gospodarul din Orhei (nuvele şi schiţe; Bucureşti: Biblioteca Sentinela, 1942), Biruitorii de la Ţiganca (Bucureşti: Universul, 1943), Covor basarabean (versuri, ed. a 2-a; Iaşi: Cartea Moldovei, 1943), D-aia n-are ursul coadă… (Bucureşti: Vremea, 1943), Moldova de la Nistru (Bucureşti: Dacia Traiană, 1943); broşuri tipărite la Iaşi în perioada primului refugiu: Basarabia şi Bucovina de Sus sub noua stăpânire (1940, 1941), Sub călcâiul comunist.Pagini de crud adevăr (1941); în manuscris romanele Avea părintele Crivăţ o noră şi Vulpea din baltă, culegerea de nuvele Bărbieria din Hârlău şi trilogia Basarabiei Cărţi poştale.

REFERINŢE:

IORGA,N. Istoria literaturii româneşti contemporane, vol. 2. – Bucureşti: Adevărul, 1934; BEJENARU,I. Dicţionarul botoşănenilor. – Iaşi: Moldova, 1994; DARIE,AL. Mireasa de peste Prut: antologie de lirică basarabeană. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994; BÂTCĂ,V. Crizantema de la frontieră. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996; PENCIU,GH. Candidaţi pentru eternitate. – Bucureşti: Crater, 1997; ZELETIN,C.D. Gaură-n cer. – Bucureşti: Editura Athena,1997; ZAFIU,R. IOV, D[imitrie] în Dicţionarul scriitorilor români, vol. 2: D-L. – Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998; ZELETIN,C.D. Amar de vreme. – Bucureşti: Vitruviu, 2001; ŞEICARU,P. Scrieri din exil, vol. 1: Figuri din lumea literară. – Bucureşti: Saeculum I.O., 2002; IONIŢOIU,C. Victimele terorii comuniste, vol. 5. – Bucureşti: Editura Maşina de Scris, 2003; MUNTEANU,P. Flămânzi – Monografie. – Botoşani: Agata, 2004; TEODOROVICI,C. IOV, D[imitrie] în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 3: E-K. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 1: A-L. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CRAIA,S. Dicţionarul ziariştilor români. – Bucureşti: Meronia, 2007; OSTAP,C. Trăitori sau trecători prin Târgul Ieşului. – Iaşi: Vasiliana, 2008; GOMBOŞ,G. Dimitie Iov – Fericiri pe margini de prăpastie. In memoriam Dumitru Iov. – Botoşani: Axa, 2010.

*

*** Sărbătorirea ziaristului şi scriitorului D. Iov, Presa, nr. 860 şi 936, 1938; DUMITRESCU,G.D. Cu poetul D. Iov despre Basarabia, Universul literar, nr. 33, 1941; IVAŞCU,G. O carte de actualitate: „Privelişti basarabene”, Viaţa, nr. 148, 1941; SARGEŢIU,O. „Privelişti basarabene”, Viaţa Basarabiei, nr. 11-12, 1941; CRAINIC,N. D. Iov [„Covor basarabean”], Gândirea, nr. 7, 1943; VĂRZARU,S. Dimitrie Iov – poet al iridentei, Cuget Moldovenesc, nr. 5-7, 1943; BEJENARU,I. Dimitrie Iov, Caiete botoşănene, nr. 1, 1985 (Ateneu); BARDIERU,AL. În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov (1888-1959), Caiete botoşănene, nr. 2, 1986 (Ateneu); BEJENARU,I. O poezie şi autorul ei: D. Iov, Caiete botoşănene, nr.1-2, 1994; ZELETIN,C.D. Carte poştală pentru D. Iov, Ateneu, nr. 7, 1994; ANTONESCU,N. Viaţa poeziei. D. Iov, Poesis, nr. 6, 2001; OSTAP,C. Un nume pe nedrept uitat: D. Iov, Revista română, nr. 2, 2004; APOSTU,I.D. Prezentarea vieţii şi activităţii scriitorului Dimitrie Iov, făcută de preotul I.D. Apostu, bun prieten cu scriitorul, la Marea Adunare Populară de la Flămânzi, pe 2 sept. 1995,…, Buletinul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” Iaşi, nr. 4, 2008; LAVRIC,D. Gabi Gomboş – Fericiri pe margini de prăpastie. În memoriam Dumitru Iov, Luceafărul (Botoşani), nr. 10, 2010.