n. 12 mai 1897, com. Hudeşti, jud. Botoşani – m. 5 febr. 1977, Bucureşti

Poet, publicist, traducător. A absolvit gimnaziul şi liceul în Botoşani, Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi, Facultatea de Drept şi Facultatea de Litere-Filosofie la Universitatea „AL.I. Cuza” din Iaşi.

Debut publicistic în Unirea (articol, 1916) şi Zorile (versuri, 1919). Colaborări cu versuri, eseuri, articole diverse şi cronici dramatice la numeroase ziare şi reviste: Adevărul, Biruinţa, Chemarea, Dimineaţa, Dreptatea (red.), Gândul nostru (red.), Jurnalul, Libertatea, Lumea (red.), Lumea literară şi artistică, Manifest, Mişcarea, Pagini moldovene, Opinia, Politica, Rampa, Revista română, Teatrul, Tribuna, Vitrina literară ş.a. Director la Teatrul Naţional din Iaşi (1933-1937), apoi ziarist la: Jurnalul, Momentul (director, 1945), Revista română din Bucureşti, preocupat şi de traduceri din literatura universală; în 1944 a fost numit director general al teatrelor.

A mai semnat Emil Sârgu, S. Emiliu, S. Em., Flavius, Interim, Obs.

A făcut parte din Societatea Ziariştilor Progresişti (1936) şi din asociaţia „Amicii Iaşului”, alături de alte personalităţi ale literaturii române: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez ş.a.

OPERA: Poeme (Iaşi, 1924); traduceri: Guy de Maupassant – Gogoloiu de său. Mademoiselle Fifi. Doi prieteni (Craiova: Ralian şi Ignat Samitca, [s.a.]), A. de Musset – Cu dragostea nu-i de glumit (în colab.; Bucureşti: E.S.P.L.A., 1956), Émile Zola – Excelenţa Sa Eugène Rougon (Bucureşti, 1957), G. Matveev – Scorpionul (în colab.; Bucureşti: Editura Tineretului, 1959), S. Babaevschi – O vară în stepă (în colab.; Bucureşti: Editura Tineretului, 1960), A. Kuzneţova – Pe cuvântul meu de comsomolist (în colab.; Bucureşti, 1962), Wilkie Collins – Piatra lunii (în colab.; Bucureşti: Editura Tineretului, 1962), D. Granin – Împotriva furtunii (în colab.; Bucureşti: E.L.U., 1965), Mulud Feraun – Fecior de om sărac (Bucureşti: E.L.U., 1966), V. Van Gogh – Scrisori (2 vol., Bucureşti: Meridiane, 1970), E. de Senancour – Obermann (Bucureşti: Minerva, 1971), L. Aragon – Aurélien (Bucureşti: Univers, 1972).

REFERINŢE:

IBRĂILEANU,G. Opere, vol. 1-4. – Bucureşti: Minerva, 1974-1978; BRAESKY,A. Cu grimonul pe oglindă. – Iaşi: Junimea, 1978; MASOFF,I. Teatrul românesc, vol. 7. – Bucureşti: Minerva, 1978; LEON,A. Umbre, vol. 4. – Iaşi: Junimea, 1979; ORNEA,Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Bucureşti: Editura Eminescu,1980; MAFTEI,I. Personalităţi ieşene, vol. 5. – Iaşi: C.C.E.S., 1985; CĂLINESCU,G. Istoria literaturii românede la origini până în prezent. – Craiova: Editura Vlad & Vlad, 1993; BORBELY,ŞT. SERGHIE, Emil în Dicţionarul scriitorilor români, vol. 4: R – Z. – Bucureşti: Albatros, 2002; SASU,A. Dicţionarul biografic al literaturii române, vol. 2: M – Z. – Piteşti: Paralela 45, 2006; CREŢU,S. SERGHIE, Emil în Dicţionarul general al literaturii române, vol. 6: S-T. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2007; BUSUIOC,N. Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani: dicţionar. – Ed. a 3-a, rev. şi ad. – Iaşi: Vasiliana’98, 2009.

*

M. „Poeme”, Năzuinţa, nr. 3, 1923; TELEAJEN,S. „Poeme”, Gândul nostru, nr. 1, 1924; DIACONESCU,I. „Poeme”, Foaia tinerimii, nr. 10, 1924; TEODOREANU, AL.O. Emil Serghie, Opinia, nr. 7343, 1931; POGONAT,AL. Noul director al Teatrului Naţional din Iaşi, Ziua, nr. 339, 1933; PASCU,G. Emil Serghie, Cetatea Moldovei, nr. 7, 1940; PANDREA,P. Rememorări, Momentul, nr. 58, 1945; LEON,A. Emil Serghie, Cronica, nr. 7, 1977; PASCU,P. Emil Serghie (1897-1977), România literară, nr. 6, 1977; LEON,A. Un mare gazetar al Iaşului, Monitorul, nr. 63, 1995.