Se cerne vremea-n fulgi de nea
În anotimpul cel din urmă
Și urma ta-n viscoala sa
Pe-a inimii-mi cărări se curmă.
Din tot ce-a fost n-ai înțeles
În ciuda primăverii noastre
Ș-al verii rod ce l-am cules
Aproape copt în nopți albastre
Că noi puteam desăvârși
Pe-al nopții cer o stea curată
Pe veci sclipind și oglindi
O dragoste neîntomnată.
Dar e târzie vreme-acum
Și cred că eu te las uitării…
Ci-n al iubirii noastre drum
Te las în seama nepăsării.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania