Primit pentru publicare: 15 Dec. 2021
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN
Editor: Ion ISTRATE
© Cosmina Marcela Oltean,  © Revista Luceafărul (www.luceafarul.net)

MNCR a desfășurat online o serie de evenimente cuprinse în cea de-a XVIII-a ediție a Sesiunii Științifice Anuale a MNCR. Vorbim despre colocviul științific cu tema „Patrimoniul etnografic din Carpații Răsăriteni: cercetare, conservare și valorizare” (9 decembrie), colocviul științific ,,Arheologia perioadei de trecere de la epoca târzie a fierului la epoca romană în Dacia: contacte și conflicte în secolele I-II p. Chr.” (10 decembrie) și mesele rotunde cu temele Managementul integrat și salvgardarea patrimoniului arheologic. De la concepte teoretice la bune practici și aplicabilitate; Natura, tipologia și valențele patrimoniului arheologic (11 decembrie) și Cooperarea actorilor principali ai salvgardării patrimoniului arheologic – deziderat imposibil? (13 decembrie). Din însumarea acestor evenimente au rezultat aproximativ 30 de ore de expuneri și dezbateri legate de cercetări, proiecte și probleme legate de patrimoniu.

Secțiunea Etnografie / Patrimoniul etnografic din Carpații Răsăriteni – cercetare, conservare, valorizare

“Plecând de la premisa că în prezent, dezvoltarea accelerată a civilizației moderne are repercusiuni grave asupra culturii populare, considerăm că recuperarea și salvarea patrimoniului etnografic reprezintă cel mai urgent și necesar lucru, deoarece acesta este vulnerabil – avem în vedere degradarea fizică a patrimoniului material și dispariția purtătorilor de patrimoniu imaterial. În cadrul acestui eveniment ne propunem să angajăm discuții referitoare la realitățile din teren și preocupările legate de cercetarea, conservarea și valorizarea patrimoniului etnografic (material și imaterial) din arealul Carpaților Răsăriteni”, au subliniat Florina Bănică și Florentina Teacă, responsabile cu organizarea secțiunii.

Moderator al sesiunii a fost etnolog Dr. Ligia Fulga. Seria expunerilor a fost deschisă de comunicarea Rezultate ale cercetărilor de teren din zona Poiana Sărată, legate de transhumanța poienarilor în Basarabia și Crimeea, prezentată de Ligia Fulga și Carmen Marin, prin care s-au prezentat rezultatele cercetării realizate de autoare în Poiana Sărată, urmărind analizarea unei noi zone a oierilor transilvăneni și aspecte precum identificarea satelor cu urmași ai familiilor de mocani, reconstituirea familiilor, identificarea unor forme de păstorit practicat azi în sudul Basarabiei, identificarea unor elemente de etnografie ce indică apartenența la grupurile de mocani și identificarea unor elemente comune cu celelalte grupuri de oieri transilvăneni prin costum, obiceiuri, lexic, drumuri de transhumanță și practici economice.

Constantin Secară a prezentat audienței noțiuni și rezultatele unor cercetări centrate pe etnomuzicologie în expunerea sa Culegerea, arhivarea și sistematizarea folclorului românesc din zona Arcului Intracarpatic. Cronologie și metodologie.

De la Dorel Marc (Muzeul Județean Târgu-Mureș) am aflat aspecte legate de Etnoarheologia arealului Carpaților Răsăriteni între necesitate si realizări prin studiile de caz Plutăritul lemnului la Tulgheș pe Bistricioara și la Toplița pe Lomaș. “Aceste construcții și mijloace tehnice forestiere de transport (…) erau costisitoare și necesare stăpânirii unor tehnici și procedee silvice pe care locuitorii satelor montane le-au asimilat în timp…”, afirma autorul. 

Karla Roșca (Muzeul ASTRA Sibiu), responsabilă pentru expertizarea unui lot de 33 de piese ceramice din patrimoniul MNCR, a prezentat Câteva considerații cu privire la piesele clasate din colecția de ceramică etnografică a MNCR. Experta a ajuns la concluzia că piesele ceramice în cauză au fost realizate în ateliere rurale respectiv în cooperative din Turda, Cluj, Mădăraș și Dănești, este vorba despre piese rare, cu o valoare artistică aparte, aflate pe cale de dispariție, motive cu care a fost argumentată clasarea.

Antonela Lungu și Melinda Puskas au prezentat comunicarea Digitizarea, o metodă de perpetuare a motivelor tradiționale din patrimoniul textil, metodă prin care propun transformarea în materiale digitale/desene digitale ale unor modele tradiționale pentru păstrarea și perpetuarea lor în timp.

Despre Viitorul muzeu în aer liber din Voinești, Covasna, proiect prioritar al MNCR, aflat în curs de realizare, a vorbit Florina Bănică, muzeograf MNCR, implicat direct în ultimii ani în procesul de conturare și implementare al acestui proiect important pentru MNCR. Florina Bănică a prezentat aspecte legate de patrimoniul etnografic al MNCR și grupele tematice care se vor regăsi în viitorul muzeu. Astfel se dorește realizarea unui nou muzeu dinamic și atractiv, care să sporească accesibilitatea publicului la patrimoniul MNCR, precum și valorizarea unui patrimoniu etnografic valoros care momentan se află în depozite.

Florentina Teacă (MNCR), în comunicarea Sântilia voineștenilor: trecut și prezent, a vorbit despre vechea sărbătoare românească, reprezentativă pentru comunitatea din Voinești, Covasna, punctând aspecte legate de istoricul acestei sărbători, practicile din zilele noastre, importanța acesteia pentru păstrarea tradiției în comunitate și întreținerea prin aceasta a unei coeziuni sociale.

Dan Buzea (MNCR) a propus o discuție centrată pe jocuri străvechi regăsite în comunitățile locale. Tema expunerii a fost Trânta ciobănească de la Covasna, tradiție și competiție, o practică în divertismentul rural de altădată, o luptă corp la corp, care face parte din sărbătoarea Sântiliei, fiind un joc de rezistență în care cel mai mult contează agilitatea în mișcare a participantului. Investigarea unor astfel de practici a avut loc la MNCR în cadrul unui proiect privind cercetarea patrimoniului cultural imaterial. Dan Buzea a exemplificat cu practici asemănătoare regăsite în zone pastorale din Europa (Franța, Italia, Spania, Elveția).

Secțiunea Arheologie, cu tema ,,Arheologia perioadei de trecere de la epoca târzie a fierului la epoca romană în Dacia: contacte și conflicte în secolele I-II p. Chr.”

Pe 10 decembrie 2021 a avut loc colocviul științific online cu tema ,,Arheologia perioadei de trecere de la epoca târzie a fierului la epoca romană în Dacia: contacte și conflicte în secolele I-II p. Chr.” în cadrul Sesiunii Anuale de Comunicări Științifice a MNCR. Colocviul, al cărui organizatori au fost arheologii MNCR Dr. Magdalena Ștefan, Dr. Alexandru Popa și Dr. Dan Ștefan, și-a propus aducerea împreună a unor domenii de cercetare obișnuite să-și dezvolte, cel mai adesea, discursuri separate.

“Arheologiile epocii fierului și epocii romane tratează însă, chiar dacă din perspective diferite, numeroase teme comune. Războaiele daco-romane sunt cu adevărat cele mai dramatice și faimoase dintre acestea, dar ele reprezintă doar un punct culminant pentru contacte și interferențe petrecute la scară macro-regională începând cu două secole și jumătate mai devreme, precum și un moment de cotitură pentru cele care vor avea loc pe parcursul următoarelor două secole”, informează organizatorii. Secțiunea a cuprins, ca de fiecare dată, nume importante ale cercetării arheologice românești. “Anul acesta ne-am bucurat în mod special de prezența proaspeților premiați de Academia Română, domnii Aurel Rustoiu și Sorin Cociș, cercetători la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj Napoca. Am descoperit că poate fi extraordinar de productiv să pui în aceeași cameră de lucru specialiști în epoca fierului, specialiști în epocă romană, arheologie cu istorie, ori spațiu intracarpatic cu extracarpatic și sud dunărean. S-a discutat despre strategii de atac, cronologii nuanțate, corelări în fenomenele vizibile în cultura materială pe spații largi, colonizări, aculturație, moșteniri, conservare, schimbare, incendii, demografie, arme, importuri, inspirație, Domițian, cetăți, asedii, castre, drumuri, fibule… Având în vedere importanța temelor discutate și calitatea rezultatelor, participanții și organizatorii au decis de comun acord, publicarea în anul 2022 a studiilor prezentate într-un volum, sub egida Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni”, sublinia Dr. Magdalena Ștefan. Evenimentul a fost moderat, pe rând, de fiecare dintre cei trei organizatori. 

Autorii și temele discutate

Mariana Egri, Statut și autoritate în Transilvania la sfârșitul epocii fierului – rolul rețelelor regionale; Florian Matei-Popescu, Ovidiu Țentea, Din nou despre stratopedon: regatul lui Decebal intre cele doua expediții dacice; Ovidiu Țentea, Documentarea armatelor romane în zonele de câmpie: fortificații temporare, împrejmuiri, anexe; Aurel Rustoiu, Tezaurele de argint ”dacice” din Moesia Superior. Conexiuni culturale ”transfrontaliere” în Clisura Dunării de la Augustus la Traian; Coriolan Opreanu, Evoluția geografiei politice și dinamica demografică la nordul Dunării în secolele I-II p. Chr.; Andreea Drăgan, Frontiere contemporane și granițe antice. Arheologia conflictelor și interacțiunilor din secolul I p. Chr. la Porțile de Fier; Sorin Cociș, Augustus Bărbulescu, Fibulele de la Ocnița (Buridava) – producție locală și importuri; Daniel Spânu, Câteva tipuri de fibule de la Poiana şi relevanța lor cronologică şi culturală; Dan Ștefan, Dava de la Poiana în contextul relațiilor dintre daci și romani la Dunărea de Jos; Sebastian Matei, Târcov – o așezare dacică din secolul I p. Chr. din Subcarpații Buzăului; Eugen Teodor, Granița răsăriteană a Daciei romane și „aculturația”; Horea Pop, Urme din războaiele romanilor cu dacii?; Paul Pupeză, Caesar oppidum expugnavit… Câteva scenarii despre sfârșitul Cetății Zânelor; Iosif Vasile Ferencz, Secvențe ale unor confruntări militare la Ardeu, la începutul secolului II p. Chr. din perspectiva unor descoperiri arheologice; Alexandru Popa, Importuri romane în Dacia; Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Defileul Oltului din Munții Perșani – o cale de acces pentru romani în timpul războaielor dacice? 

Masa rotundă cu tema Managementul integrat și salvgardarea patrimoniului arheologic. De la concepte teoretice la bune practici și aplicabilitate (11 decembrie)

În cadrul discuției conduse de Dr. Valerii Kavruk, în care participanții au dezbătut aspecte legate de Managementul integrat al patrimoniului arheologic, s-au urmărit aspecte teoretico-metodologice, cautându-se răspunsuri la antiteze precum Patrimoniu versus vestigii? /Mobil versus imobil? /Cultural versus natural? /Cercetarea PC versus cercetarea fundamentală?/Managementul PC versus cercetarea PC ? /Salvgardarea versus protejarea.

A urmat o serie de studii de caz susținute Dr. Corina Borș (MNIR) – Tărtăria – Podu Tărtăriei vest. Pledoarie pentru salvgardarea integrată a unui sit arheologic din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi), conf.univ. Dr. Valentin Bottez (Universitatea București) – O abordare multi-instituțională și interdisciplinară: cercetarea si managementul arheologic al microzonei arheologice Beidaud, Dr. Magdalena Ștefan (MNCR) – Teme complexe de cercetare arheologică: tumulii antici monumentali cu elemente de arhitectură subterană, Dr. Aurora Pețan (Fundația Dacica) – Implicațiile redelimitării cetăților dacice din Munții Orăștiei cu ajutorul cercetărilor multidisciplinare asupra managementului acestui sit serial aflat în Lista UNESCO și Dr. Victor Bunoiu (DJC Timiș) – Cartând viitorul trecutului – Protejare prin identificare.

Masa rotundă Natura, tipologia și valențele patrimoniului arheologic

În acest cadru au fost discutate teme precum Natura, valențele și tipologia peisajelor saline hibride din Transilvania – Dr. Valerii Kavruk, MNCR; Valențele naturale, arheologice și etnografice ale peisajului Orheiul Vechi – prof. Dr. Gheorghe Postică, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Chișinău; Arealul carstic din Cheile Vârghișului – potențialul arheologic – Dr. Marian Cosac, Dr. George Murătoreanu (Universitatea Valahia, Târgoviște), Dr. Dan Buzea (MNCR); Cariera istorică de calcare de la Măgura Călanului – geosit și obiectiv arheologic – Dr. Valentina Cetean, Institutul Geologic al României; Un peisaj cultural în Subcarpaţii Curburii: geoparcul Ţinutul Buzăului – scurtă prezentare a unei inițiative recente –  Dr. Elena Roxana Muntenu, Muzeul Județean Buzău; Arheologia, mediul înconjurător și culturile arheologice. Studiu de caz: Monteoru și Žuto Brdo -Gârla Mare – Dr. Mihai Constantinescu, Institutul de Antropologie Fr. I. Rainer, București.

“Cu toții știm că starea patrimoniului arheologic din România este deficitară și cu toții dorim s-o ameliorăm. Înțelegem totodată că această ameliorare nu este posibilă fără reformatarea cadrului legislativ necesar salvgardării patrimoniului arheologic. Acesta, precum se știe, rămâne mult în urma nivelului teoretic atins de cercetarea arheologică internațională de avangardă. Ne-am propus o discuție colegială, din punct de vedere teoretic și practic, critic și constructiv, unele probleme teoretice și metodologice cheie privind patrimoniul arheologic din România, evident apelând la experiența internațională și românească. Pe scurt, temele aflate în prim-planul mesei rotunde sunt tafonomia vestigiilor arheologice sau din ce și cum se nasc și cum se transformă vestigiile arheologice înainte să devină parte a patrimoniului arheologic; ce cuprind vestigiile arheologice dincolo de urmele materiale ale activității umane? În ce raporturi se află patrimoniul arheologic cu alte categorii de patrimoniu cultural și natural? Care este potențialul real al patrimoniului arheologic, în ce mod acesta poate fi pus în valoare și cine sunt stakeholder-ii și posibilii beneficiari ai acestuia? Fără a lămuri aceste aspecte, în mod temeinic și în concordanță cu stadiul actual al cercetării de avangardă în domeniul arheologiei și științelor conexe, nu vom reuși să ajustăm în mod corespunzător noțiunile și conceptele care ar trebui să stea la temelia legislației și politicilor privind cercetarea și salvgardarea patrimoniului arheologic, și totodată, nu vom izbuti să convingem societatea și factorii de decizie din țară că patrimoniul arheologic este o resursă deosebit de prețioasă de dezvoltare științifică, culturală, socială și economică”, a dorit să precizeze printre altele Dr. Valerii Kavruk, moderatorul evenimentului. 

Masa rotundă Cooperarea actorilor principali ai salvgardării patrimoniului arheologic – deziderat imposibil?

Participanții, arheologi și reprezentanți ai Direcțiilor județene pentru cultură din Tulcea, Bistrița-Nasăud, Dâmbovița, Ialomița, Brăila și Hunedoara, au discutat principalele probleme cu care se confruntă practica arheologică în România zilelor noastre, printre care inexistența aproape totală a ofițerilor specializați din cadrul poliției de patrimoniu, marea problemă a practicii libere desfășurate fără opreliști de către arheologi amatori și detectoriști, care nu fac altceva decât să aducă prejudicii, scăderea și accelerarea scăderii în timp a formării persoanlului de specialitate (arheologi profesioniști, conservatori, restauratori), precum și problema legislației în domeniu, rămasă mult în urmă. Dezbaterea a încercat să identifice probleme și să propună idei de pus în practică în ce privește salvgardarea patrimoniului arheologic.