Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Șfichiul zilei. Confesiunile TEONEI, ne biciuie

Primit pentru publicare: 04 febr.2015.
Autor: Ion ISTRATE.
Publicat: 04 febr.2015.

 

Şfichiul zilei
Confesiunile TEONEI, ne biciuie

Un mesaj de la Dr. Teona COSPOS, încărcat de emoție!… de fapt o Scriere (merita publicată) ce conține mărturisirea unor gânduri și sentimente cu o încărcătură vitală din componenta spirituală a persoanlității Domniei Sale, cu radiații în ținutul Botoșanilor, din Spațiul Eminescian:

,,Stimată Redacție, Stimate domnule I. Istrate,/ Am aflat de frumoasa dumneavoastră revistă de la bunii mei prieteni, doamna Prof. Ana Dumitrescu și domnul Ion N. Oprea și tot datorită dumnealor am avut bucuria să-mi citesc unele poezii în paginile LUCEAFARULUI./ Vă mulțumesc din toată inima pentru bunavoința de a-mi publica din cele scrise de mine. Deși sunt ieșeancă, prin nastere, educație și toată evoluția vietii mele, am pentru Botoșani respect și multă iubire. Mama mea s-a născut la IURESTI, un satuc în comuna Todireni, iar eu am trăit cele mai minunate zile ale copilariei și adolescenței la bunicii materni, într-un mic colț de rai, nu prin bogație materială, ci prin oamenii curați și buni și cinstiti pe care i-am cunoscut atunci./ De orașul BOTOȘANI mă leagă și rude, care au trecut în eternitate, și un prieten minunat din facultate, grec la origini, elev eminent la Liceul A.T. Laurian, student de note mari la medicină, coleg de grupă cu mine. S-a prăpădit în ultimul an de facultate (cancer digestiv), diagnosticându-se singur și protejându-și părinții până în ultima clipă. Are mormântul, îngrijit și astăzi, la Cimitirul Pacea. Am vizitat cu drag și pioșenie Muzeul Eminescu la doi pași de „Lacul codrilor albastru”, Biserica Uspenia, Muzeul orasenesc … Am căutat mult bustul lui EMINESCU din curtea bisericii Uspenia, admirat cu mulți ani în urmă, înlocuit cu o statuie, din punctul meu de vedere, nu tocmai reușită. Bustul, cu un citat minunat la baza soclului (recunoașterea de către poet a propriei genialităti) l-am regasit la … Putna. Intotdeauna îmi va fi dor de Botoșani, iar în drumurile rare ce ma poartă acolo, mă plimb cu mult drag în frumosul parc din centru. La Iurești mă duc mai des, mai am un văr foarte drag și merg la cimitir pentru a aprinde lumânări la mormintele bunicilor. Ma iertați pentru toate aceste amănunte, dar consider că așa mă cunoașteti mai bine, nu povestindu-vă alte lucruri despre mine. Cu una, cu alta, asta sunt, moldoveancă până în măduva oaselor, mai clasică în gândire și scriiere, dar deschisă la tot ce noul aduce bun pentru toata lumea./ Dacă doriți o colaborare la distantă, vă mulțumesc anticipat și, din când în când, în funcție de timp și de starea de sănătate, va voi trimite câte ceva din cele scrise mai demult sau mai recent./ Sa fiți binecuvantați în tot ceea ce faceți, să vă bucurați de sănătate, familie frumoasă, oameni buni în preajmă./ Vă doresc tot binele lumii,/ Dr.Teona Scopos/”

Ce aș mai putea spune?… aproape că sunt frânt de aceste rânduri,  onorante și pentru faptul că Domnia sa publică în Luceafărul și cum ușor, și elegant, și politicos ne pune în față niște probleme pe care noi botoșăneni nu avem capacitatea a le stăpâni.
Bunăoară, Bustul lui Eminescu, din curtea Bisericii Uspenia, de ce se află la Putna? De ce în loc a fost pusă o oribilă statuie, care se mai află în curtea Catedralei Albe Uspenia – și nu a fost încă înlocuită?
De ce Cristelniţa, în care a fost botezat Eminesu, nu se găseşte la Biserica Uspenia?
De ce în locul, fosta propietate a Eminovicilor, situat între Biserica Uspenia şi fosta str. Mihai Viteazul, încă nu s-a amenajat un Muzeu al Poeziei,  aşa cum a solicitat de atâtea ori un ONG din Botoşani, implicat în organizarea ,,Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu?
De ce parcelarul vechi din Centrul Istoric al Botoşanilor, din preajma Bisericii Uspenia şi fostei propietăţi Eminovici şi mai jos înspre clădirea unde a avut loc prima reprezentaţie a Trupei Pascali (Eminescu, sufleor), nu s-a refăcut?… piedici severe punându-se în cale, deşi  au fost emise certificate de urbanism şi autorizaţii de construcţie?!
Şi câte nu mai sunt… de spus!

Mai  biciuiserăm și noi, în Luceafărul, dar cine să simtă usturimele și să reacționeze într-un fel?!… să ridice mâna şi să facă, să pună suflet în luarea deciziilor, la care îndemnarea trebuie să vină din seva vechii şi recentei noastre istorii culturale, memorie care e, e batjocorită, pas cu pas, din clipă în clipă, prin modul de administrare, de conservare şi promovare a valorilor ce ne pot afirma, în orice împrejurare, identitatea noastră spirituală (problemă majoră în privinţa soartei unei comunităţi, a unui popor la un momnent dat)?…

Ridicaţivă poeţi!
Biciuţi şi salvaţi memoria literară!
Amorţeala ne va costa!

Vă mulţumim şi felicitări, Doamna Doctor Teona COSPOS, pentru provocare aducerii la şfichi a unei teme ce freamătă şi geme de durere în sufletele noastre, ale botoşănenilor!… Şi…  nu că nu am avea curaj… dar ne răstim la pereţi! … Degeaba! Astea sunt vremurile!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5