Primit pentru publicare: 22 iunie 2016
Autor: Iulia Gabriela ŞERBAN

Soluţii, rezoluţii, sfaturi, îndemnuri, învăţături, poveţe, elemente de psihoterapie cognitiv-comportamentală, reieşite din volumul “Trăiri. Eseuri pe   verticală”, 2016, aparţinând Domnului ziarist Ion N. Oprea

Volumul se impune a fi interpretat în cheie metaforică – ce nu scrie autorul, nu ceea ce scrie, dezvăluie! … Ce rezoluţii sunt intuite? Cum soluţionăm? Cum transformăm cercul vicios în “spirală virtuoasă”? Cum deblocăm şi facem paşi înainte? … Cartea scrisă este în fiecare dintre noi, nu neapărat în paginile volumului, care însă prefigurează un cadru, schiţează câteva linii directoare, retuşează direcţii, orientează… Comentariul  este psihoterapeutic din punctul de vedere al soluţiilor, recadrarea, elementele de gândire pozitivă, cu accent pe resurse: o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi bine intenţionat, o vârstă a înţelepţilor, “patriarhilor”, congruenţa dintre faptă şi vorbă, încadrarea în constelaţia statelor lumii prin accentuarea specificului etnografic, românesc, naţional, cultural, social (suntem împreună, respectându-ne unii pe alţii şi fiind diferiţi, completându-ne, “împărtăşind” şi împărţind responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile)….

Un text solar, provenit din “flori de mucegai”, punând în lumină anihilarea minciunii, adevărul, evadarea în virtual (scris, muncă, “lumea făurită de fiecare dintre noi” – p.48), într-o lume a elitelor, specialiştilor, experţilor (“cochilia” – p.48)…

Copertă elegantă, sugestivă – papirusuri, pene de scris, hrisoave, cărţi vechi, “buchii”, călimară… Pozele alese sunt frumoase şi inspirat selectate, unele şochează prin senzaţional, inedit.

Volumul debutează cu o urare de “Început de an”, a Doamnei Profesor Anişoara Dumitrescu, de Sf. Ion, p.17, cu sănătate, belşug, bucurii, realizări personale şi profesionale, noroc, împliniri, fecunditate literară şi financiară. Hiperbolizând, se prefigurează un “demers al Ioaniţilor”…

Subiectele abordate sunt prezentate în 7 părţi: I – “Clubul Colectiv”, II – “Diversitate”, III – “Cetăţeneşti”, IV – “Credinţă şi ştiinţă”, V – “Maniere”, VI – “MRI-isme”, VII – “Istorie”…

Porneşte de la exemple concrete şi descrie lucruri reale şi triste – p.214, tipicul constructiv al zonei geografice, arhitectura tradiţională – Certeze, Oaş – p.236, siteul arheologic Şibot – p.276, fapte ce necesită finaluri bruşte – p.98, oamenii străzii – p 60, însinguraţii şi înşelaţii vieţii – p.61… Trebuie căutate şi găsite pârghiile sociale şi legislative de acţiune corectă în societate, care necesită  a fi impuse ferm, repetat – p.60 – 61.  Paralizia în blocajul aşteptării este translatată  spre curajul realizărilor. Efectuează un exerciţiu de lucru simplu, bazat pe antonime / sinonime şi transformă cuvintele : “răpit, blocat, spaimă, bâjbâi, a căuta, ziua de mâine (potenţialitate, viitor)” devin “cadou, deblocat, curaj, siguranţă, a găsi, azi (înfăptuire)”: “Am primit un dar. Sunt deblocat. Am curaj. Sunt sigur. Am găsit azi…” – p. 62. Ruminaţiile nesfârşite, anticipările nefaste le transformă în “trezie”, veghe activă, “awearness”, conştientizare, stare de alertă controlată, fermă. “Viaţa luptă” devine viaţa “miracol”, omul instinctual, animalic, corporal, împovărat evoluează spre omul Tainic, misterios, Creator, Demiurg, spiritual, Duh, decriptat, despovărat – p.73. Rolul Bisericii şi al sacroterapiei este lait motiv – p.73.

Ne propune reforma, tranziţia, “deschiderea spre orizontul lumină”, “făurirea omului nou”, valoros, fericit, “autofăurit”, care a lucrat cu el şi s-a autoperfecţionat prin tangenţele seriate sociale succesive. Ceasul istoriei este diferit de timpul individual. Comută de pe axa emoţional – meditativă pe axa informaţional – atitudinală, cognitiv-comportamentală. (“Atitudine” – p.53). Îndemn la calm, raţionalitate, echilibru, acţiune: străbate starea de confuzie, bizarul, folosind borne de reper şi busola, concretizând (“Meditaţie”, p. 57).

Tematica propusă este diversă:  puterea comunicării, opinia publică, manipularea maselor  – televizorul, radio, ziarele, mass media –  p. 22, 27, 28, 32, 37, 51, 53, 60, 63, 81 (“Agresiunea” – “pe internet / dar şi la TV…”), 83, 121, 164, 202, 251, multiculturalismul, globalitatea, multietnicismul, segregaţionismul – p.23 – 25, evenimente istorice mondiale, modificarea climei – p. 37, gesturi patetice, discursuri lacrimogene – p.28, binele, răul, morala – p.117, o forţă salvatoare a lumii – p.49,  liderii, elitele politice şi intelectuale occidentale – p.124, criminalitatea, securitatea publică, cultura autohtonă  – p.125, tradiţionaliştii – p.125, 135, moderniştii – p.135, putere, celebritate, bani – p.128,  meritocraţia, parvenitism – p.141, legea antifumat – p.148, refugiaţi, emigranţi – p. 24, 39, 67, 125, 163, radiografia spiritului românesc – p.300, portretul psihologic al românului în viziunea sa – p. 300, 302, aspecte de asistenţă socială – p.306, medalioane portretistice – p.298 (Cioran), p.247 (Mao), elemente de psihoterapie identitară – p.299, statutul (determinism geografic: naţional, balcanic-european, internaţional) intelectulului român – p.133, rezolvarea prezentului şi modelarea viitorului – p.134, statutul omului de cultură – p.135 (determinism temporal: amprentele arhaic – folclorice, medieval – ortodoxe, moderne, post – moderne), elemente de teologie – Biblia (p.101 – “omenirea să fie mereu împreună”), abordări în stilul fabulelor (“Cocoşul” – p 89, “Peştele” – p 92), prezintă proiectele Cenaclului literar la distanţă  (“Dorul de acasă”, “Singurătate”), macro-concepte (universalul, imparţialul, etc), categorii profesionale (jurnaliştii, judecătorii…) În esenţă, recomandarea este să ne centrăm doar pe ce putem controla personal.  Descrie unele aspecte sociale ale vremurilor pe care le trăim.

Autorul se situează în postura unui psihiatru social ce pune diagnostice, observă, detaşat, ia notiţe, evidenţiază literar o “patologie socială” şi reflectarea ei în mass media. (Moto-ul prefaţator, etc)…  Este o epidemie de psihoză a maselor, atent coordonată prin mass media. În antiteză este descrisă fibra autentică a poporului roman. (ex. p.22 – Crăciun, prevăzător, etc). Scriitorul a rămas doar spirit, duh pur, esenţă, creaţie, valoare, “Blond Lucifer”. S-a “scheletizat” literar. Corpul, “seducţia”, învelişul, forma, iluzia se depărtează în detaşare şi înţelepciune (p.30 – “Îmbătrânire”), dezarmant de sincer, într-o scriere “nudă” – “pierderile de vieţi le însoţeam egoist că nu eram noi sau ai noştri aceia” – “moartea / este în trupul meu”… Idei de revoltă şi exemple sugestive, aşteaptă „marea trecere”, îl preocupă, se pregăteşte la modul metaforic, face comparaţii (moartea – la tineri, 60 ani, 97 ani)… Joc al interogaţiilor şi explicaţiilor: “morţii noştri / poate / au fost necesari…(“Necesari?”, p.85)
Creionează o atmosferă a pierderii, distrugerii, non existenţei, morţii, fricii, judecăţii, vinovăţiei, victimizării, minciunii, îndoielii, întrebărilor, ezitărilor, neîncrederii, neputinţei,  tocmai pentru a sublinia metaforic ideile de câştig, construcţie, afirmare plenară a fiinţei umane, vieţii, fermităţii şi curajului, răsplătirii, autenticului, adevărului, învingătorului, certitudinilor, răspunsurilor, siguranţei, încrederii, putinţei, posibilului… Face apel la înţelepciunea dacică – p.42, reducerea manipulării mulţimilor prin mass media, autenticitate, libertate, ca şi contracarare a “eşecului unei lumi şi a unui sistem”, propune modele, care sunt “felii de viaţă” – p.44, subliniază repetat rolul rugăciunii – p 71, slobozenia cugetului (sufletul liber, demn, rege), evitarea “viiturii”, vieţii prin retragerea în “clopotul de sticlă, turnul de fildeş” – p. 70, într-un mediu social în care “clocoteşte mass media / de ştiri, care de care mai controversate” – p.79….
Propune concentrarea pe priorităţi, esenţial, sinceritate, pace, educaţie, civilizaţie. Să nu ne autominţim!
Se întreabă retoric: “Mai avem oare ţară?” – p.76, împreună cu “Gânditorul şi perechea sa din Cultura Hamangia”… “inimile noastre / înmărmurite / de-atâtea… mocnesc şi trosnesc” – p.78.
Ne prezintă formulări simbol:
“Capitalismul şi competiţia îngustează viaţa culturală şi emoţională în favoarea celei profesionale” – p.142
“În primul rând românilor libertatea le era necesară!” – p. 46
“Identitatea personală e o deschidere de opţiune şi luptă, o devenire continuă” – p.136
“Universalitatea transfrontalieră a valorilor intelectuale este remediul eficacităţii culturii locale” – p.139
“Orice interpretare – Depinde de noi!” – p. 139
Ii propunem Domnului ziarist să îşi ia o săptămână de vacanţă, să nu mai citească ziare şi să nu mai urmărească televizorul, să se relaxeze, pentru a putea să creeze şi la peste 100 ani. Să ia o pauză binemeritată. A sosit momentul unui “respiro”!

21 Iunie 2016, Constanţa