SONETOTERAPIE 11. UN SONET PE ZI. CATRENE SCRISE ÎN TIMPUL CARANTINEI DE CORONAVIRUS

CATRENE SCRISE ÎN TIMPUL
CARANTINEI DE CORONAVIRUS

din lacrimi Doamne fă boboci de flori
transformă-n bucurie orice teamă
durerea ambaleaz-o-n sărbători
și viața nu ne-o lua ca pe o vamă

+++

plânge primăvara-n versurile mele
nu găsesc cuvinte pentru-a exprima
cât de nemiloasă-i teama și de grea
când se-ascunde-n casă și-o simt sub perdea

+++

necazuri se-abat peste noi rând pe rând
trenul deznădejdii ne pare prea lung
e-atâta durere în suflet și-n gând
nici lacrimile parcă nu ne mai ajung

+++

stau în casă și privesc pe geam
o singură treabă zilnic am
număr clipele care se scurg
de la răsărit până-n amurg

+++

să fim mai optimiști ca niciodată
încrezători așa cum n-am mai fost
știind că Dumnezeu din nou ne iartă
croindu-ne de-acuma un nou rost

+++

ai grijă Doamne de copiii tăi
că nu sunt toți păgâni mișei și răi
întoarce-te cu fața spre cei buni
și cu speranță-ncearcă să-i aduni