Culegere de date, Cosmina Marcela OLTEAN
Surse texte și foto – MNAR și Biblioteca Județeană Baia Mare

Pe Ștefan Luchian îl găsim azi în toate muzeele de artă din țara noastră, ca un reper al artei moderne, considerat de fapt ca fiind primul artist modern al României. Arta lui se încadrează în Impresionism și în Art nouveau. 

“Numele Luchian intra încă din timpul vieții sale în suita celor mai reprezentativi artiști autohtoni. Totuși, a avut nevoie să fie recuperat în momentele în care, ulterior dispariției sale, creația celui decedat la doar 48 de ani nu avea nici monografie dedicată (avea să primească abia în 1924), nici o expoziție retrospectivă revelatoare (cele comune din 1923, 1932 culminau în 1939 cu o mare retrospectivă organizată sub egida Academiei Române)”, sublinia Iulian Pleștiu în Catalogul “Pavilionul Muzeal Luchian și Independenții”(Art Safari 2017, p.13), eveniment ce marca 150 de ani de la nașterea pictorului.

Muzeul K. H. Zambaccian (Str. Muzeul Zambaccian nr. 21A), din cadrul MNAR, e poate locul cel mai potrivit în care să-l căutăm. Acolo, la parter, e sala dedicată lor – artiștilor Luchian, Oscar Han, Camil Ressu.

“Lucrările de artă românească (de la MNAR, Muzeul Zambaccian) oferă o imagine condensată a dezvoltării sale istorice, de la Theodor Aman, Nicolae Grigorescu și Ioan Andreescu trecând prin opera lui Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Gheorghe Petrașcu, până la Corneliu Baba, Alexandru Phoebus sau Horia Damian. Sculpturi de Brâncuși, Milița Petrașcu, Oscar Han, Cornel Medrea completează această importantă panoramă a artei românești. Lor li se adaugă o serie de picturi ale unor maeștrii de renume precum Cézanne, Picasso, Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, unice în România”. (https://www.mnar.arts.ro/muzeul-k-h-zambaccian)

Prezenntare operă – “Primăvara”, panou decorativ în stil Art nouveau de Ștefan Luchian (MNAR, Galeria de Artă Românească Modernă, sala 3)

“Imaginea, inspirată de ilustraţiile publicate în 1900 de Georges de Feure în Le Figaro Illustré, a fost pictată în 1901 pentru casa liberalului Victor Antonescu din Bucureşti. Acesta comandase patru panouri decorative care reprezentau alegoric cele patru anotimpuri. Influenţate de Art Nouveau sau Modern Style, stilul care cucerise întreaga Europă, ele demonstrează familiaritatea publicului bucureştean cu modelele occidentale contemporane. Acestea erau cunoscute prin intermediul litografiilor colorate şi mai ales al afişelor vândute împreuna cu diferite publicaţii la modă care, începând de prin 1895, se comercializau şi la București.
Mulți artiști Art Nouveau au folosit imaginile alegorice ale anotimpurilor ca pretext pentru a imortaliza trăsăturile unor femei de lume contemporane.
Recurgând la atitudini şi elemente de modă ce dau compoziţiilor un aer şic de urbanitate modernă şi mondenă, Luchian răspunde aspiraţiilor clienţilor săi. Va renunţa însă curând la această abordare facilă, construindu-şi un drum propriu, bazat pe căutări coloristice ce vor face din el modelul multor pictori din tânăra generaţie”. (sursa-MNAR, https://www.mnar.arts.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=78&catid=74&Itemid=243 ).

Marcând acest eveniment, Biblioteca Județeană din Baia Mare prezintă expoziția de carte „Ştefan Luchian între tradiţie şi modernitate” – 155 de ani de la nașterea pictorului Ștefan Luchian (1868-1916), expoziție de carte în Sala de lectură Carte curentă.