Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Strălucirea Trianonului
– Gânduri la ziua de 4 iunie 2020 –

Primit pentru publicare: 29 Febr. 2020
Autor: Victor MUȘAT, București
Publicat: 02 Martie 2020
©Victor Mușat, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Strălucirea Trianonului
– Gânduri la ziua de 4 iunie 2020 –

Trianon nu este doar un prestigios nume propriu – geografic sau istoric. Nu este doar un cuvânt dintr-o înălțătoare lecție despre trecutul de glorie al neamului. Nu este doar o notă muzicală celestă inclusă în textul unui tratat epocal.

Trianon nu este doar una din toate aceste ipostaze fără seamăn, ci le însumează pe toate într-o singură, profundă și atotcuprinzătoare, semnificație. Și Trianon este mult mai mult decât atât.

Trianon este o certitudine prin care se articulează conștiința statorniciei noastre în lume, și noi îi pronunțăm numele cu venerația cuvenită unei ore astrale a istoriei, împlinirii în veac a luptei duse de popor pentru reîntregirea vetrei primordiale, în jurul căreia de milenii se învolburează  și se zdrobesc între ele imperii, cutremurând rosturile noroadelor, asupra căreia s-au abătut stoluri și cete și șlehte mânate de pofte mai vechi sau născute peste noapte, prăbușindu-se pârjolite ca de iradierea unui munte de fier încins ce nu poate fi nici micșorat și nici mutat din locul lui, din care crește etern copacul cel viguros al trăirii românești, ce a fost strajă și pavăză împotriva năvălirilor mai vechi și mai noi, acelorași dintotdeauna, la fruntariile țării și la meterezele cetăților noastre.

Trianon există dincolo de cuvinte și de semnificațiile prime. Sălășluiește în ființa noastră, înflorește pașnic în cugetul nostru, face să vibreze struna cea mai sfântă a simțirii despre noi înșine, întreține ca pe o flacără memoria despre cele ce au fost săvârșite și întărește încrederea în puterea de a alunga restriștea și de a face ca lucrurile ce au fost și sunt ale noastre, prin sorginte, trudă și luptă, menire și faptă, să dăinuie și să rodească pe această glie blagoslovită de Dumnezeu.

Trianon ni se arată ca un astru ce-și dăruiește lumina pe tot cuprinsul înspre cele patru puncte cardinale ale țării, hotărându-i întinderea și neatingerea de pe culmile munților, peste văi, păduri și lanuri, până la Dunăre și până la întinsul mării. Ne dă chezășia că strădania celor ce viețuiesc pe acest pământ va fi recunoscută fără părtinire și fiecare își va duce acasă, nestingherit, rodul muncii sale. Și că fiecare se va bucura să ureze vecinului său, de dimineață, o zi bună, iar la lăsatul serii, o noapte liniștită. Că soarele va încălzi la fel pentru toți, iar coroanele copacilor clătinate de vânt vor susura aceeași melodie pentru toți, că muntele va fi munte și valea vale pentru toți. Și că nimeni nu va izgoni mistreții stricători din ogorul propriu în lanul celuilalt.

Trianon – șapte litere poleite în aurul propriu, valorând mai mult decât orice sumă scoasă din vistierie, pe care le vedem cu ochii minții strălucind pe bulevarde din orașele țării, la intrarea în parcuri, pe frontispicii ale unor clădiri ce adăpostesc școli, teatre, edituri, pe tricourile purtate de adolescenți…

Trianon este un bun de patrimoniu spiritual ce nu ne este permis să-l dăruim, pentru că nu din dar îl avem. De aceea suntem supuși legământului ca, așa cum strămoșii l-au înscris ca sărbătoare în calendarul țării, să predăm și noi solia lui generațiilor de mâine, pentru ca ființa lor și drumul lor spre viitor să fie scăldate în lumina cunoașterii de sine, de seve și de rădăcini, de rosturile creșterii cu demnitate în lume.

Trianon reprezintă de o sută de ani spiritul și simbolul solidarității tuturor fiilor țării trăitori în locurile lor natale, fie din Moldova sau Țara Românească, din Transilvania sau Crișana, din Maramureș, Banat sau Dobrogea, precum și pretutindeni acolo unde soarta le va fi oferit sălaș și unde prin limbă, tradiții și simțire alcătuiesc diaspora română.

Trianon să fie numele acestei zile de mare bucurie în care ne amintim de întregirea țării în sunetele clopotelor pornind de la bisericile de oriunde există simțire românească, chemând întreaga suflare să aducă slavă lui Dumnezeu și să rostească o rugă pentru pace și înțelegere între oamenii locului și între popoarele lumii.