Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 2 (122), februarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Sub cerul sufletesc al Patriei

Primit pentru publicare: 03 Febr. 2019
Autor: Elena ROMAN, R. Moldova
Publicat: 03 Febr. 2019
© Elena Roman, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Sub cerul sufletesc al Patriei

 Post Views: 191

Vineri, dl Ion Tudose, profesor din satul Ghiduleni, raionul Rezina, şi-a mai lansat o carte, întitulată “O clipă în Veşnicie”. O plachetă de versuri despre satul de baştină, oamenii lui, evenimentele însemnate care i-au marcat existenţa dar, mai ales, despre iubirea de Ţară, demnitatea naţională, visul de Reunire şi întregire a neamului. Este, precum remarcă Al. Florin Țene, președintele Național al Ligii Scriitorilor Români, membru al Academiei Americană Română de Artă și Știință în notiţele sale, “poezia dragostei de România Mare”.

 Dl Ţene scrie în prefaţa acestei cărţi: “Am primit de la poetul Ion Tudose din Republica Moldova, membru al Ligii Scriitorilor Români, mai multe cărți de poezie semnate de domnia sa, dar și un grupaj de poeme în manuscris, fapt ce mi-a dat convingerea că dascălul care o viață întreagă și-a educat elevii în spiritul dragostei de glia străbună, și de istoria acesteia, i-a convins că împreună, trăim în Patria Limbii Române.

În limba română turnată în versuri clasice, poetul își exprimă iubirea de tot ce este tradiție românească, obiceiuri și credința în Dumnezeu. El este un veritabil vers librist care știe bine să calculeze efectul liric provenit din oratoria colocvială, fiind un cultivator de versificație tradițională adaptată ireproșabil, un “folcloric“ care poate închipui un imn sau o doină în cel mai bun gust poporan. În versurile lui Ion Tudose răsună o lirică de formulă clasicistă, interogativă, cu retorsiuni alegorice, un compus aproape copleșit de reflexivitate, unde materia poeziei tradiționistă și-a făcut loc definitiv.

Poezii dedicate Albei Iulia, capitala Marii Uniri, evenimentului acesta rămas în Istoria de Aur a întregirii neamului românesc, divinității, strămoșilor, istoriei neamului, ne conving că poetul moldovean cu sânge de român este înclinat către un activism telluric, de felul lui Aron Cotruș ori Mihai Beniuc, ori către o sublimare oraculară sau metafizică în gustul Lucian Blaga ori Octavian Goga. Sub cerul sufletesc al Patriei, valorile se stabilesc într-o armonie pe care sentimentele față de tot ce este românesc nu o pot tulbura.

Ion Tudose prin poeziile sale se alătură poeziei scrise în teritoriul de peste Prut ca valori ce trebuie să fie luate în seamă într-o eventuală Istorie a Literaturii Române. Poeziile ne relevă sufletul curat al românului conștient de virtuțile creației sale”, îşi încheie dl Ţene aprecierile.

Ştiu că dl Ion Tudose mai are un vis: să vadă adunată între coperte şi o schiţă despre istoria satului natal. Să-i dorim multă sănătate şi putere să-l vadă realizat, căci decenii la rând a studiat şi a adunat, a comparat şi a pus cap la cap izvoare, mărturii, statistici, observaţii personale. Or, nimeni nu poate face un cadou mai mare baştinii sale decât să-i scrie istoria pentru urmaşi.

Cu delicateţea-i proverbială, tot în prefaţa cărţii, dl Ion Tudose împarte din “lauri” cu toată lumea, mulţumind tuturor. Dar nu numai din “lauri”. Ca şi prima plachetă, a dăruit-o şi pe aceasta, aproape întreg tirajul, colegilor, oaspeţilor, sătenilor prezenţi la festivitate, elevilor care au dat glas versurilor dintre coperte într-un recital de suflet şi, desigur, bibliotecii din sat. Pentru că, iarăşi zicem, nu poţi să-ţi înscrii numele în memoria baştinii mai bine decât să-i laşi rodul inspiraţiei, recunoştinţei, trăirilor tale aşternute pe hârtie.

I-au adus elogii autorului Vasile Cocarcea, istoric, preşedintele filialei Orhei a Ligii Scriitorilor Români, Nicolae Proca, istoric, Liviu Ciubotaru, primarul comunei Ghiduleni, Tudor Iaşcenco, directorul săptămânalului CUVÂNTUL, colegi-profesori şi săteni.