Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Sub orizonturi intersectate

    ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
    Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

    Nicolae CORNESCIAN

     

     

     

    Sub orizonturi intersectate

     

    Amintirile tale erau mult mai clare decât prezentul meu.
    Întrucât ai mai trăit această zi, tocmai în acest loc,
    extins dintr-un singur grăunte de pământ,
    ajuns aici din spaţii deja stinse, de undeva din univers.
    Erau culori păstrate-n lumină, forme şi învolburări
    continuând ritmul rutinei; alte prezenţe radiind căldură,
    urmând drumuri urzite aproape din nimic.
    Erau aparenţe prezente în visele celor ce nu mă ştiau:
    piaţete periferice, pline de porumbei ce piereau în înalt,
    în tenebrele-n care alţi sâmburi de pământ trenau în nemişcare,
    pe când lumea din jurul nostru devenea tot mai vastă.
    Nu mai avea nici un răzor sigur, unde am fi putut aştepta
    un alt final. Ceva ce venea din afara timpului dincolo de care,
    în mod raţional, n-ar mai fi trebuit să mai fie nimic.
    Asemenea întinderii de întuneric irupând din adâncuri
    golite chiar şi de aer. Chiar şi acum, la ora la care oglinzile
    dimprejurul nostru multiplicau apropierile tot mai vii.
    Până când, pe vălul sticlos, propria privire părea
    doar o plăsmuire întoarsă din orele serii ce încă nici nu a sosit.
    Aidoma amintirilor tale, mult mai clare decât orice prezent,
    posibil doar în acest ţinut. Situat la intersecţia orizonturilor
    interminabile. Aproape de ape revărsate deasupra oraşului
    cufundat în reverii, orbitând precum cerul.
    Ape adânci, absorbind oglindirile de prisos
    când priveam marginile ce nu trebuiau privite, căci acolo,
    în depărtările deja stinse, ceva destul de posibil
    întotdeauna se întrupa aproape din nimic. Ilumina
    stâncile nisipoase, de culoarea păsărilor pierite în înalt.
    Umplea cu transparenţe reci aerul acestei periferii. Acestui loc
    de sub orizonturi intersectate, unde întotdeauna ni se părea
    că mai aveam destul de mult timp pentru alte plecări.
    Înspre alte umbre. Spre maluri pe care izbuteam să uităm
    că, în ziua ce părea că am trăit-o deja, eram tocmai aici;
    că… eram.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2023 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5