Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    SUNT ACASĂ

    Privesc la geamul odăii unde-am crescut odată
    Şi caut lumina ochilor mei de altădată,
    Văd vârstele mele dragi de demult trecând
    Prin curtea mea mereu vesele alergând.

    Vârsta mea de acum stă îngândurată
    Că se vorbeşte puţin de timpul de altădată,
    Adică despre nevoia întoarcerii acasă
    Unde sunt mormintele celor care mi-au dat viaţă.

    Acolo e văzduhul casei părinteşti,
    Acolo e cerul nopţilor româneşti,
    Teiu-nflorit al copilăriei mele,
    Locul unde-am îmbătrânit-n vremurile grele.

    Acolo toate rudele mă chemară
    Mi-am convins sufletul meu drag să nu moară,
    Îl voi păstra totdeauna împrospătat
    Să-l pot duce de fiecare dată în al meu sat.

    Să-l pot duce e nevoie să nu uit niciodată
    Amintirile dragi care să-mi vorbească,
    Pozele de pe pereţi să-mi amintească
    Câtă veselie era-n casa noastră.

    Oriîncotro aş fi,oriunde m-aş afla,
    Nu este mai bine decât la casa mea,
    Nu voi fi fericit oriunde aş ajunge
    Decât în satul unde cineva plânge.

    Este streaşina casei,nu sunt ochii mei,
    Ea are totdeauna acest obicei,
    Să plângă cu toţi ochii care au privit
    De-a lungul vremii pe fereastra din care am ieşit.

    Sub cerul natal de îngeri bătătorit
    Sunt împreună cu ai mei în satul demult dorit
    Cu pâinea caldă de secară pe masă
    Cu sufletul proaspăt,plin de lumină,sunt acasă.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5