Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

TABLETA (… de MAI) de VASILE LEFTER

Primit pentru publicare: 24 mai 2015
unnamedPublicat : 24 mai 2015

TABLETA (… de MAI) de VASILE LEFTER

IARTĂ-I, DOAMNE, CĂ NU ŞTIU CE FAC!

(Scrisoare către Biroul de presă al Cerului)

Trecând pe strada Milei, prin dreptul unei biserici cu nume de sfânt protector, ar putea fi chiar Andrei, mi-au atras atenţia în amurg trei siluete care păreau a face gimnastică. Curios, m-am apropiat şi am desluşit trei semeni care băteau mătănii mai rău ca după cutremur. Într-un glas, rosteau sincron : “Iertare.! Am greşit! Pedeapsa e meritată!”

Derutat de cele văzute, am întrebat un bărbat .care privea scena de mai multă vreme, despre ce este vorba.

Interlocutorul de ocazie mi-a derulat pe dată întreagă aventură duhovnicească. Cei trei nefericiţi “au cântat” în biserică sau pe lângă biserică şi au fost excomunicaţi, sub acuza că au tulburat liniştea comunităţii prin comportamentul ”sectar”.

Alungaţi din biserică de către mai marele Arhiepiscopiei Buzăului şi a Vrancei, şi-au pierdut o mulţime de drepturi : nu mai au voie să aprindă lumânări în nicio biserică ortodoxă din România şi de pe glob, nu mai pot duce colivă la biserică în sâmbăta morţilor fiindcă nu este primită, nu au voie să fie înmormântaţi cu preot (oricum preotul rămânea în afara mormântului!), nu se pot împărtăşi, nu se pot mărturisi, niciun preot nu va mai veni la ei cu zi întâi etc.

M-am înduioşat la soarta nefericiţilor şi i-am îndemnat să se pocăiască, să recunoască în faţa tuturor că protestul lor în apărarea preotului care le-a construit biserica a fost lucrarea diavolului şi păstorul lor trebuie strămutat la un alt lăcaş de cult pentru a nu fi găsit de Ucigă-l crucea.

Pocăinţă caută şi ei de ceva vreme. Nu-şi dau însă bine seama de greşeala pe care au săvârşit-o. Sărută glia srămoşească în continuu de la aflarea verdictului dat de unşii lui Dumnezeu pe Pământ, dar nu prea sunt convingători prin ceea ce fac.

Ceea ce li s-a întâmplat sperie gândul. E o măsură disciplinară fără precedent, spun specialiştii, care nu se aplică mirenilor, ci doar clericilor.

Nu vreau să-i apăr pe “eretici”! Au confundat democraţia cu legile bisericii ortodoxe? Firesc ar fi fost ca excomunicarea să fie întărită şi de ceva corecţii corporale.pe care să le ţină minte şi să nu mai ridice glasul în faţa slujitorilor Domnului.

Ortodocşii noştri din fruntea bisericii, în contextul Uniunii Europene, puteau împrumuta de la Escorial ceva unelte de tortură folosite de Inchiziţie. Astfel, neînţelegerile s-ar fi rezolvat pe loc prin aplicarea pe spinare a câtorva lovituri de frânghii ude şi prin răsucirea mâinilor la inspirata menghină folosită odinioară de Inchiziţia Bisericii Catolice. Şi alţii ar fi luat aminte!

Ca drept credincios ce sunt, consider că măsura disciplinară aplicată celor trei protestatari este incompletă. Dacă li s-ar fi confiscat şi icoanele cu ştergar din locuinţe ar fi fost ceva ieşit din comun. Poate că vreo iconiţă din casele excomunicaţilor ar fi putut avea ceva metal galben. Prin licitaţie, biserica ar fi avut de câştigat şi ceva bănuţi pentru Catedrala Neamului.

Rămân la convingerea că Duhul Rău e de vină. Monahii noştri au suflet curat şi trăiesc în smerenie departe de cele lumeşti. Ei nu pot fi atât de intransigenţi cu nişte oameni de rând care de generaţii se roagă lui Isus Hristos.

În liniştea chiliei de rugăciune, trebuie să se audă vorbele ”Iartă-i,Doamne, şi pe unii şi pe alţii , că nu ştiu ce fac!”.

Şi acum o întrebare precum bomboana de pe colivă: Ce facem cu Religia? O mai includem în programa şcolară ?

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5