TABLETA (… de SEPTEMBRIE)

Doamne, ce frumos e la şcoală!

Autor, Vasile LEFTER

Cri, cri, cri…Toamnă gri…

Tot mai desluşit, noaptea şi ziua, se aude cântecul greierului, personaj emblematic,  îngrijorat că toamna a venit prea repede şi l-a prins, ca de obicei, fără nimic în cămară .

Tot mai des auzim vuietul vântului nerăbdător să intre în scenă ca june-prim, în repetabilul spectacol de sunet şi lumină.

Tot mai obsedant devine fâlfâitul de aripi al păsărilor călătoare, care îşi intensifică pregătirile pentru o lungă călătorie, repetând conştiincios zborul spre înalt.

Pe fondul acestui decor scăldat în culorile unei toamne româneşti pline de speranţă, râsul şcolarilor ţării capătă limpezimea şi magia clopoţelului care va suna în curând chemând la învăţătură.

Şcolarii mici, mijlocii sau mari vor fi aşteptaţi cu drag de cei mai buni „copii ai firii” : slujitorii şcolii, aceşti destoinici cantonieri mereu de veghe la viitorul naţiunii.

Pentru cei mici, pe bănci vor fi multe manuale noi. Pentru cei mai mari vor fi manuale parcurse deja de înaintaşi, cu mâzgăleli, cu răvaşe, cu rezolvări.  Decât un manual nou, mai bine un maidanez în trusou!

Pentru mult trâmbiţatele e-book-uri nu s-au găsit fonduri!!

Absolvenţii de gimnaziu vor fi puţin trişti. La admiterea în liceu, media din cei patru ani de studiu va reprezenta doar 25% din nota finală. Corect? Pe jumătate! Normal ar fi, în tradiţia şcolii româneşti, ca fiecare liceu sau colegiu să-şi organizeze concurs propriu.

Ne temem de corupţie la nivel de unitate şcolară? Să fim serioşi! Faptul divers nu ţine loc de normă!

Da, ne întoarcem la şcoală cu aceeaşi emoţie, părinţi şi copii, învăţători şi profesori! Ar trebui să rostim într-un glas câteva cuvinte de suflet, scrise de un talentat gazetar vrâncean cu ceva ani în urmă: ”Cinste ţie,şcoală dragă, / Cinste vârstei ce o ai! /  Ieri erai doar o petală, / Floare azi pe-al ţării plai!”

Nu se putea ca acest nou început să nu fie obiect de cârcoteală. Ba că şcolile nu sunt pregătite, ba că nu vor avea cadre suficiente, ba că nu au autorizaţii de funcţionare etc. Toate-s vechi …Important este Măria Sa, Elevul!

Şi în anul acesta, din şcoli nu vor lipsi laptele făcut brânză şi Eugenia de post, spre bucuria câinilor maidanezi din preajma şcolilor, care oricum nu se prea  se sinchisesc de referendumul bucureştenilor.

Se vor da mere, ca alternativă la programul „Cornul şi laptele?” Cine mai mănâncă mere în ziua de astăzi? O pizza, o shaorma, ceva de fast-food ar avea mare succes, dar maidanezii ar muri de foame.

În rest, toate sunt bune şi la locul lor, făcându-ne fericiţi în acest început de septembrie.

Doamne, ce frumos e la şcoală!